Guvernul si-a stabilit prioritatile legislative pentru 2003. Conform acestuia, mai multe proiecte de acte normative vor fi elaborate de urgenta, chiar in primele luni ale anului. Printre ele nu si-a putut gasi locul cel menit a reforma sistemul de pensii, ajuns falimentar. Desi criza acestuia s-a acutizat, asupra ei avertizand toate institutiile financiare internationale, guvernul PSD ii prelungeste agonia de mai bine de doi ani. Masurile pentru reformarea sistemului de pensii, respectiv pentru transferarea in sistem privat obligatoriu a unei parti importante din contributiile actuale de asigurari sociale, vor intra in calculele executivului abia catre finele anului.
In regim de urgenta (in primul trimestru) va fi discutat doar proiectul Legii fondurilor de pensii, adica ultimul pilon al sistemului – cel facultativ privat – asemanator asigurarilor de pensii practicate de companiile de profil din tara, care se adreseaza persoanelor cu venituri mari, ce-si permit sa cotizeze pentru o pensie suplimentara. Reformei reale si necesare, guvernul ii prefera astfel un surogat, care poate reusi sa tempereze macar criza.
Dupa cum a semnalat si publicatia -Financial Times-, Romania traieste in prezent un cosmar demografic, generat de scaderea natalitatii si de mai multe acte normative care au permis pensionarea inainte de termen. Desi acesta -i-ar impiedica sa doarma pe multi dintre premierii occidentali, autoritatile de la Bucuresti nu se grabesc sa imbunatateasca legislatia din domeniul pensiilor-, se arata intr-un articol publicat pe site-ul -FT-. Conform datelor Bancii Mondiale, in Romania exista mai putin de un salariat la fiecare pensionar. Prin comparatie, Germania are patru angajati la fiecare pensionar si se ingrozeste de perspectiva scaderii numarului de angajati/pensionar la doi pana in anul 2050.
Reforma sistemului a fost initiata pe ultima suta de metri de fostul guvern, insa actul normativ elaborat in 2000 pentru infiintarea fondurilor private obligatorii a fost printre primele abrogate dupa alegeri de actualul executiv. Justificarea de atunci: neincrederea romanilor in fondurile de investitii, dupa cateva scandaluri si falimente rasunatoare in domeniu. Cu toate acestea, societati financiare internationale dintre cele mai puternice, in special companii de asigurari, au intrat pe piata romaneasca pentru a infiinta astfel de fonduri private obligatorii de pensii. -Au luat in considerare populatia de 22 milioane de locuitori a Romaniei si s-au gandit ca aceasta tara ar putea deveni o a doua Polonie pentru industria pensiilor-, se mai arata in articolul -Financial Times-.
Cu cat se amana mai mult reforma, cu atat creste numarul persoanelor care vor iesi la pensie dupa actualul sistem -pay-as-you-go-, bazat pe solidaritatea intre generatii (din banii colectati de la persoanele active se platesc lunar pensiile celor care nu mai lucreaza-. In conditiile crizei demografice, acest sistem nu mai poate asigura decat pensii de mizerie, cu toate transferurile care il alimenteaza din banii sanatatii si ai altor fonduri speciale. Amanarea reformei va scadea, cu trecerea timpului, chiar si pensiile ce vor fi primite de persoanele care vor fi incluse in noul sistem, intrucat acestea vor contribui o perioada mai scurta la fondurile private obligatorii. Acestea din urma vor constitui baza pilonului doi al reformei. Concret, fiecare angajat va fi obligat sa contribuie la un astfel de fond, pe care si-l va alege singur, cu o parte din suma platita pentru asigurari sociale. Banii sai vor fi administrati intr-un cont separat, nu -la gramada-, ca in actualul sistem, astfel incat pensia primita va fi strict legata de contributiile din perioada activa. Fondurile private vor fi strict reglementate si supravegheate de stat.
Initiatorul acestui model de reforma a fost, in vechea legislatura, fostul ministru al muncii, Alexandru Athanasiu. Acesta nu a mai sustinut in ultimii ani grabirea masurilor, desi intre timp a devenit membru marcant al partidului de guvernamant, care a fuzionat cu formatiunea sa (PSDR). Presiunea sindicatelor si propriile ezitari au determinat guvernul sa amane infiintarea fondurilor private obligatorii, grabind, in schimb, infiintarea unor fonduri private facultative. Proiectul va ridica, in fapt, -al treilea stalp- al sistemului de pensii. Actul normativ ar putea ajunge in parlament spre aprobare inainte de vacanta de vara. Aceasta a treia varianta va fi accesibila numai unui numar redus de persoane, din cauza veniturilor limitate.
Solutia a fost criticata de partidele din opozitie, intrucat nu numai ca nu ajuta sistemul public falimentar, dar nu aduce nimic nou: pensii suplimentare ofereau si in prezent societatile de asigurari, numai ca acestora statul nu s-a indurat niciodata sa le accepte deductibilitatea primelor platite de angajati. O va face acum pentru noile fonduri, in constituirea carora vor sa se implice, pe langa societati de asigurari, sindicatele din tara si SIF-urile.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane