Acasă Economic-Financiar Industria navala iese la liman

Industria navala iese la liman

DISTRIBUIȚI

Prin livrarea a 22 de nave complet echipate, industria romaneasca de constructii navale a inregistrat, in 2000, cea mai buna performanta economica din ultimii 10 ani. Rezultatul navalistilor este consecinta fireasca a procesului de trecere de la o structura dominata de fabricatia de corpuri la una normala, alcatuita din nave complet echipate. Cresterea gradului de integrare este scoasa in evidenta si de marirea cotei de productie livrata clientilor externi, precum si de scaderea portofoliului de comenzi pentru reparatii de nave. Comparativ cu 1999, din totalul productiei realizate anul trecut, 97% a fost orientata catre export, realizandu-se o crestere de 1,2%. Constructia de nave a detinut, in 2000, o cota de 80,73%, mai mare cu 0,6% fata de 1999, in timp ce reparatiile au scazut ca pondere in comenzi la 19,01%, fata de 19,57%. Cu toate acestea, veniturile realizate din export de agentii economici din ramura au scazut, in 2000, fata de 1999, cu 3,3 milioane de dolari, valoarea totala a comenzilor fiind de 213,3 milioane de dolari.

Datorii de 2.300 miliarde de lei

In prezent, dintre cele 11 santiere navale romanesti, cinci au fost vandute de Autoritatea pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) – Santierele Navale Galati, Tulcea, Braila, Orsova, Oltenita -, Santierul Naval Mangalia este administrat de o firma mixta romano-coreeana, in timp ce Severnav Drobeta-Turnu Severin si Santierul Naval Constanta sunt in diferite stadii de privatizare. In procedura de lichidare se afla doar santierul din Giurgiu, in timp ce alte doua societati de constructii navale, Marea Neagra SA Constanta si Carsinav Harsova, sunt una in litigiu cu APAPS, in urma procesului de privatizare desfasurat acum doi ani, iar cealalta reprezinta o investitie neterminata.

O caracteristica comuna tuturor santierelor navale din tara, indiferent de forma de proprietate, o reprezinta datoriile catre stat. Per total, valoarea acestora este de aproximativ 2.300 miliarde de lei, insa acestea sunt in general in diferite stadii de achitare, obligatii asumate atat de investitori, cat si de administratorii societatilor ramase in administrarea statului. Datoriile navalistilor sunt insa conjuncturale, afirma majoritatea managerilor, ele datorandu-se sistemului greoi de creditare a procesului de productie. Este stiut, de altfel, faptul ca pentru finalizarea unei comenzi este nevoie de un capital de lucru semnificativ, estimat in medie la aproximativ 10 milioane de marci germane, iar perioada de recuperare a investitiei este relativ lunga, de aproximativ un an. Or, pana la finalizarea comenzilor, aceste credite apar ca datorii, chiar daca ele sunt stinse imediat dupa livrarea comenzilor. Dumitru Ciortan, director tehnic la Severnav Drobeta-Turnu Severin, surprinde tocmai acest aspect. -Noi nu avem datorii catre stat. In schimb, datorita greutatilor in asigurarea capitalului de lucru, avem serioase probleme in finantarea comenzilor incheiate cu partenerii nostri. Luam credite de la banci cu dobanda mare, in plus trebuie sa emitem si scrisori de garantie pentru avansurile pe care ni le platesc clientii, tocmai pentru a avea acces la creditare. Or, aici apare adevarata problema, deoarece scrisorile de garantie nu pot fi emise de bancile romanesti – BCR in cazul nostru – pentru ca ele nu sunt acceptate de partenerii nostri, care nu au incredere in sistemul bancar national. Asa se face ca noi trebuie sa obtinem contragarantii de la banci straine ca AMEX Bank sau Deutschland Bank-, argumenteaza directorul Dumitru Ciortan.

Finantare greoaie

Reprezentantii Santierului Naval Constanta exprima aceeasi parere vizavi de greutatea cu care se asigura finantarea comenzilor. Totusi, acestia sustin ca au pus la punct un mecanism de finantare care le permite sa continue procesul de fabricatie in santier, cifra de afaceri pentru acest an fiind de peste 1.100 miliarde de lei. -Noi am gasit o alta schema de finantare, care presupune plata in etape a construnctiei navei. Noi folosim Banca Eximbank ca banca finantatoare. In schimb, problema care apare in aceasta relatie este capitalul diponibil relativ mic al Eximbank, ceea ce duce la o expunere ridicata a bancii. In consecinta, sumele obtinute de noi sunt limitate-, spune Sorinel Putinei, director de productie la Santierul Naval Constanta. Cat priveste datoriile inregistrate de unitate, acestea nu mai reprezinta o problema, afirma aceeasi sursa. -Pana acum au fost transformate in actiuni la AVAB datorii in valoare totala de 19 milioane de dolari, fapt care inseamna ca AVAB a devenit principalul nostru actionar, cu o cota de 58% din totalul actiunilor. Restul datoriei, aproximativ 10 milioane de dolari, a fost esalonata pe trei ani si suntem cu platile la zi-, explica existenta datoriilor directorul Sorinel Putinei. Situatia este similara si pentru celelalte santiere navale romanesti, indiferent de forma de proprietate, privata sau de stat. Datoriile sunt reesalonate, iar plata acestora se face esalonat, in conditiile stabilite de contractele de privatizare ori de cele de management.

Anul 2001 se anunta ca un an de exceptie pentru navalisti. La 31 decembrie 2001, portofoliul de comenzi al societatilor de profil cuprindea contracte in valoare de 305 milioane de dolari, cu aproximativ 50% mai mare decat cel avut in 2000, iar navele complete au o pondere de 70% din totalul contractelor incheiate. Cresterea gradului de incarcare s-a facut pe fondul unei scaderi a personalului angajat in aceste unitati, ceea ce duce la o crestere a productivitatii muncii si, in final, a eficientei economice. In 2000, numarul de salariati din industria navala s-a redus cu 9,88%, fata de 31 decembrie 1999, si cu 25,71%, fata de 1998, in sector fiind angrenate 26.637 de persoane. Tendinta de scadere se va mentine si in acest an, dar proportia va fi mult mai redusa, respectiv de 4-6%.

Pentru acest an se asteapta ca alte trei santiere navale sa fie privatizate. Santierul Naval Constanta a fost inclus in valul doi al societatilor din PSAL, care vor fi vandute de APAPS, in timp ce Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin se va privatiza pana la finele acestui an, existand din partea investitorilor un real interes fata de acesta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.