-Inginerii- in Cooperatie

Dupa Armagedoanele privind afacerile derulate de controversatul Sorin Ovidiu Vintu, cele privind clasa politica sau vama romana, pe piata a aparut un document referitor la afacerile derulate de una dintre institutiile arhicunoscute in Romania: Cooperatia de Consum (Centrocoop) (n.r. – fost asociat la SOV Invest, administratorul FNI). Documentul dezvaluie o serie de informatii din interiorul acestei structuri, mai precis modalitatile prin care patrimoniul Cooperatiei de Consum este -risipit- si-l acuza pe actualul presedinte al institutiei, Nicolae Gavrila, de afaceri ilegale, derulate in detrimentul Cooperatiei de Consum.

-(…) recomandarea partidului de guvernamant…-

Conform documentului, alegerea, pe 15 noiembrie 2001, la Congresul Cooperatiei de Consum, desfasurat la vremea aceea la Alba Iulia, n-ar fi fost tocmai intamplatoare, deoarece persoana amintita era atunci chiar presedinte la FEDERALCOOP Alba. Mai mult, autorul documentului sustine ca la acel Congres al Centrocoop, Nicolae Gavrila a fost propus pentru functia de presedinte, chiar de catre ex-presedintele Ion Angelescu – personaj caracterizat a fi -patat de fapte ce le stie doar el (oare?)- – care ar fi pledat -in sedinta Consiliului de Administratie (n.r. – al Centrocoop) ca are recomandarea guvernului si a partidului de guvernamant (n.r. – Nicolae Gavrila), fiind pomenite numele dlui ministru Octav Cozmanca si chiar a primului-ministru, dl Adrian Nastase-. Insistand pe aceasta informatie, autorul materialului lasa sa se inteleaga ca in spusele lui Anghelescu s-ar ascunde un sambure de adevar: -(…) ceva adevar o fi, avand in vedere ca in Bucuresti locuieste intr-un apartament primit de la RAPPS (n.r. – Nicolae Gavrila). (…) Fara aceasta recomandare, dl Gavrila nu ajungea presedinte, rezultatele obtinute la Alba fiind mult mai slabe decat in alte judete. Faptul ca era si vicepresedinte la PSD Alba a intarit aceasta recomandare, toti asteptand sa vada <noua fata a cooperatiei>.

-Sute de milioane au fost cheltuite pe deplasari fara nici un efect pentru Centrocoop-

Lasand la o parte modul in care Nicolae Gavrila a ajuns sa conduca destinele Cooperatiei de Consum, documentul insista mai mult pe activitatea desfasurata de acesta pe linie economica. -In noiembrie 2001, in contul Centrocoop existau noua miliarde de lei. Prima <masura>luata a fost ca in decembrie 2001 sa cumpere fara aprobari legale (prevederi bugetare, aprobarea biroului executiv) un Nissan de teren la mana a doua, nimeni nu stie de unde, fara evaluare, fara licitatie (fiind cumparat de pe piata libera), la peste 800 milioane de lei (la cursul leu/dolar de atunci)-, se arata in documentul precizat.

In plus, actualul presedinte al Centrocoop, Nicolae Gavrila, mai este acuzat ca -printr-o alta <inginerie> a mai cumparat un Audi A6, care a devenit masina sa personala (nici macar soferul nu are acces la ea). Cu ce aprobari? Cu ce prevederi bugetare? De unde? Nimeni nu stie-. Mai mult, autorii matrialului referitor la seful Cooperatiei de Consum sustin ca acesta a cheltuit sume mari de bani din conturile institutiei pe care o conduce pentru diverse deplasari externe, unele dintre acestea considerate inutile: -Pentru ca tot erau bani, a inceput sa colinde lumea, sute de milioane au fost cheltuite pe deplasari fara nici un efect pentru Centrocoop. Numai bugetul stie. De exemplu, in Germania a plecat ca sa-si astepte baiatul care venea din SUA; iar in Portugalia, daca tot mergea la Congresul ACI-Europa, si-a luat si sotia (pe banii Cooperatiei, evident), iar acum este plecat in Egipt (intre 12 si 19 martie)-.

-Anul 2002 a fost criminal-

Un aspect ingrijorator, subliniat de catre autorii documentului, ar fi acela ca in urma actiunilor intreprinse de catre Nicolae Gavrila, unele dintre ele contrare statutului Cooperatiei de Consum, conturile Centrocoop s-ar fi subtiat considerabil, astfel ca activitatea institutiei este complet bulversata: -Toate aceste cheltuieli de miliarde, plus alte multe milioane risipite pe tot felul de atiuni fara rost au dus ca astazi contul Centrocoop sa fie gol. In acest timp, activitatea economica este total bulversata, fara nici o logica, iar strategia, atat la nivelul organizatiilor asociate (care traiesc doar ca acolo sunt niste oameni inimosi), cat si la nivelul societatilor cu capital Centrocoop lipseste.

Anul 2002 a fost criminal din acest punct de vedere. Pierderile din exploatare sunt de peste 50 miliarde lei, datoriile au crescut cu peste 200 miliarde lei (ajungand la cca 750 miliarde lei), in conditiile in care vanzarile de active au ajuns la incredibila suma de cca 300 miliarde lei, iar investitiiile nu au depasit 60 miliarde lei-, se sustine in document.

S-au <decapitat> la sume derizorii obiective de traditie ale Cooperatiei

Ca exemplu al activitatii derulate de Nicolae Gavrila, sunt oferite instrainarile fara licitatie ale unor active din patrimoniul Centrocoop, la sume considerate derizorii: -S-au <decapitat> la sume derizorii obiective de traditie ale Cooperatiei, inclusiv in <Satul de vacanta Mamaia> vanzandu-se la preturi mici Casa Mures, Casa Teleorman, iar acum recent si Casa Arges si sunt propuse spre vanzare si altele. S-a vandut fara licitatie (nici evaluare autorizata nu stim sa fie) un etaj din scoala de Cooperatie de la Alba Iulia (una din cele mai bune si mai moderne din Cooperatia de Consum), scoli romane de afaceri din localitate, unde director este dl Ursu Dorel – fiul directorului scolii de Cooperatie (Ursu Vasile), prieten bun cu presedintele Gavrila. Restul scolii este propusa sa fie donata unei fundatii, creata impreuna cu scoala romana de afaceri, contrar Legii 109/1996, de organizare si functionare a Cooperatiei de Consum, care interzice instrainarea fara plata a activelor. In plus, Centrocoop este ea insasi o organizatie nonprofit (…) Unitatile Federalcoop din Muncipiul Alba (Hanul dintre Salcii, Complexul Comercial Columna) sunt inchiriate cumnatei sale – Udrea Lucretia, ultima unitate fiind propusa sa-i fie vanduta acesteia. Nimeni nu stie in ce conditii. Societatea Iprodcoop Alba Iulia (executa mobilier numai pentru export) a fost vanduta (de ce?, cu ce aprobari?, in ce conditii?) prietenului sau Sorin Coseriu, care este si director acolo, controlul fiind detinut de dl Gavrila. Fratele sau, Dad Florin, a fost angajat la Federalcoop Alba pe post de tehnician responsabil cu investitiile (in anul 2002 s-au investit zero lei), principala atributie a acesteia este de a gestiona vanzarile de active, si nu investitiile-.

-Averea sa a crescut intr-un an ca in povesti-

In mod surprinzator, cei care au realizat acest material adresat mass-media lasa sa se inteleaga ca de la momentul numirii sale in functia de presedinte al Centrocoop averea acestuia a crescut considerabil, iar sursa principala de imbogatire a acestuia ar constitui-o activitatea derulata in cadrul Cooperatiei de Consum: -Vanzarile pe banda rulanta din Cooperatia de Consum n-au ramas fara <urmari> in averea presedintelui. Veniturile lui din Cooperatie ar trebui sa provina dintr-un salariu de circa 10.000 euro/an, din jetoanele de la cele cinci consilii de administratie si de la societati cu capital Centrocoop unde s-a autopropus membru. In aceste conditii, averea sa a crescut intr-un an ca in povesti, o vila la Arieseni, evaluata la cinci miliarde lei, o vila in localitatea sa natala Vintu de Jos, iar pentru sotia sa adusa pe un post de conducere la societatea cu capital Centrocoop – JECO S.A. a cumparat un <Renault Megane> ultimul tip. Recent, si-a cumparat si apartamentul de la RAPPS cu circa 35.000 euro. De unde atatia bani? Din ce surse?-.

-Incalcarile legii, mita, coruptia sunt atat de evidente…-

Pornind de la aceste informatii, autorii acestui Armagedon considera ca, la Centrocoop, -incalcarile legii, mita, coruptia si inactivitatea sunt atat de evidente ca ar merita pagini intregi de ziar- si de aceea sustin ca -o verificare atenta si minutioasa a organelor abilitate ar descoperi lucruri de o gravitate extrema-. La finalul materialului, autorii acestuia, care cer interventia organelor abilitate, considera ca -trebuie facut ceva cat inca se mai poate-, -avand in vedere patrimoniul cooperatiei, oamenii care mai lucreaza inca aici si nu in ultimul rand existenta de peste un secol a miscarii cooperatiste din Romania-.