Efectele benefice ale investitiilor straine directe atrase de Romania in ultimii ani au fost limitate de dimensiunea mai degraba modesta a sumelor intrate in tara in acest fel. Potrivit ultimului -Raport de prevenire a crizelor-, realizat de Societatea Academica din Romania (SAR) si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu exceptia anului 1998, investitiile straine directe nu au fost niciodata impresionante in Romania. Stocul total al acestora, acumulat in intreaga perioada 1989 – 2002, este mai degraba modest: putin peste 8,5 miliarde de dolari (doar 20% din produsul intern brut aferent unui singur an).
Acoperire pentru mai putin de trei saptamani de importuri
Potrivit raportului SAR, alte economii in tranzitie au avut performante mai bune decat tara noastra la acest capitol atat in volum absolut, cat si in marimi relative. In Romania, fluxurile anuale nete ale investitiilor straine directe au fost, chiar si anul trecut, sub nivelul transferurilor private externe. In fapt, ele abia daca acopera trei saptamani de importuri.
Din cele 8,5 miliarde de dolari atrase de Romania sub forma de investitii straine directe dupa Revolutie, aproape un sfert (2,04 miliarde de dolari) au intrat in 1998. Anul trecut, volumul lor nu a depasit 823 milioane de dolari, comparativ cu 1,154 miliarde de dolari in 2001, 1,051 miliarde de dolari in 2000 si 1,007 miliarde de dolari in 1999. Un an relativ bun a fost si 1997, cand investitiile straine directe au insumat 1,224 miliarde de dolari. Cel mai slab an din acest punct de vedere a fost 1991, cand nu au intrat decat 37 milioane de dolari.
In produsul intern brut, investitiile straine directe nu au reprezentat, anul trecut, decat 2,6%, fata de 3% in 2001, 2,9% in 2000 si 1999, 4,9% in 1998 si 3,4% in 1997. Totodata, la nivelul anului 2002, investitiile straine directe au reprezentat 73,8% din deficitul contului curent, in timp ce in anul prcedent ponderea a fost de 49,1%, in 2000 – 77,15, in 1999 – 78,1%, iar in 1997 – 57,5%. Aceleasi investitii nu au depasit, anul trecut, un sfert din nivelul intrarilor nete de capital strain, cel mai mic procent de dupa 1997, cand au reprezentat 36%. Ponderea in intrarile nete de capital strain a fost de 89% in 1998, 124% in 1999, 27% in 2000 si 28% in 2001.
1% din investitori concentreaza 80% din investitii
In aceste conditii, dimensiunea limitata a investitiilor straine directe nu a permis decat un impact pe masura in economia romaneasca. De altfel, numarul investitorilor care au adus sume substantiale este foarte redus. Astfel, potrivit raportului SAR, 1% din investitorii straini detin 80% din totalul investitiilor straine. Partea buna este ca mai multe investitii au ajuns deja la o anumita maturitate in tara noastra, adica au rezistat o perioada suficienta de timp pentru a produce efecte benefice pentru economie. In anumite sectoare s-a atins deja o masa critica de investitii straine directe, acestea reprezentand un canal important de transfer de tehnologie ce contribuie la dezvoltarea economica in ansamblu.
Firmele straine au depasit de mult firmele locale – fie ele private sau de stat – in privinta productivitatii muncii, a profitabilitatii si a raportului dintre investitii si cifra de afaceri. O analiza realizata in 2000 si citata de raportu SAR arata ca firmele infiintate in urma unor investitii straine directe ajunsesera sa detina aproape jumatate din capitalul social, jumatate din exporturi, un sfert din angajati si mai mult de o treime din cifra de afaceri din industria prelucratoare. In prezent, datele sunt chiar mai mari.
Printre cele mai importante efecte benefice ale investitiilor straine directe, transferul tehnologiilor avansate catre firmele infiintate in Romania de straini este, de asemenea, limitat de dimensiunea redusa a investitiilor. Totusi, in tara noastra, ca de altfel si in Bulgaria, Cehia, Estonia, Slovacia, dar diferit de Ungaria si Slovenia, activitatea de cercetare-dezvoltare este concentrata preponderent in firmele straine. Raportul global al competitivitatii pe anul 2002 releva ca firmele locale obtin tehnologie mai degraba prin licentiere sau prin intermediul firmelor straine nou infiintate, decat prin activitatea proprie de cercetare si inovare de noi produse si procese. In prima faza insa, transferul de tehnologie determina o crestere a importurilor si, implicit, a deficitului comercial. Investitorii straini au, intr-adevar, tendinta de a inlocui furnizorii locali cu cei straini atunci cand decalajul tehnologic este mare. Totusi, se arata in raportul SAR, este de asteptat ca transferurile de tehnologie sa sporeasca ulterior exporturile care incorporeaza mai multa valoare adaugata, temperand ingrijorarile legate de deficitul comercial.
O imagine frecvent asociata investitorilor straini care vin in Romania este cea a fortei de munca ieftine de care acestia se folosesc. Produsele textile, incaltamintea si mobila sunt sectoare intensive in forta de munca, in care capitalul strain este foarte prezent. Ele detin peste o treime din angajatii industriei prelucratoare si acopera mai mult de jumatate din totalul exporturilor noastre catre UE. Totusi, conform estimarilor oficiale, 85% dintre producatori utilizeaza tehnologie moderna, ceea ce diminueaza costul unitar al fortei de munca. In fapt, in aceste sectoare productivitatea a crescut mai repede decat salariile, iar raportul dintre exporturile facute pe baza importurilor specifice s-a majorat mai rapid decat cel dintre exporturile si importurile totale ale tarii in ultimii trei ani, mai arata raportul SAR.