Banca Mondială (BM) recomandă Guvernului să ridice vårsta minimă de pensionare peste pragul de 70 de ani pånă în 2050 și să mențină contribuțiile la niveluri care corespund vårstei actuale de pensionare pentru a reface echilibrul fiscal în sistemul de pensii, care va înregistra deficite uriașe.
Ușor de zis, greu de făcut, avånd în vedere că romånii sunt codașii Uniunii Europene în ceea ce privește speranța de viață – 75,4 ani la femei și 68,2 ani la bărbați. Cu alte cuvinte, romånii nu prea vor mai apuca să se bucure de pensie.
BM recomandă României să ridice vârsta minimă de pensionare peste pragul de 70 de ani
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este țara din UE cu cea mai
scurtă speranță de viață pentru femei – numai 75,4 de ani
Banca Mondială (BM) recomandă Guvernului să ridice vârsta minimă de pensionare peste pragul de 70 de ani până în 2050 și să mențină contribuțiile la niveluri care corespund vârstei actuale de pensionare pentru a reface echilibrul fiscal în sistemul de pensii, care va înregistra deficite uriașe.
Problema este că, atunci când vine vorba de speranța de viață, românii sunt codașii Uniunii Europene. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este țara din UE cu cea mai scurtă speranță de viață pentru femei – numai 75,4 de ani. Spre comparație, în Spania femeile speră să trăiască aproape 84 de ani. Nici bărbații nu stau prea bine, speranța de viață a acestora fiind printre cele mai scurte în Europa – 68,2 de ani, față de 78,4 de ani în Suedia. Numai bărbații letoni și lituanieni au o speranță de viață mai scurtă decât bărbații români.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, deficitul din sistemul de pensii în România va depăși 5% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2020, va urma un trend ascendent în următoarele trei decenii, după care se va reduce, până în 2050, la 6,2% din PIB. Deficitele vor fi generate de ritmul de îmbătrânire al populației, precum și de pensiile „generoase“ stipulate în sistemul actual – în special în urma majorărilor recente ale pensiilor – și de costurile tranziției unei părți din contribuțiile de la Pilonul I (pensii asigurate prin sistemul public administrat de stat, finanțate din bugetul de asigurări sociale) către Pilonul II (pensii asigurate prin contribuții obligatorii la fonduri de pensii administrate privat).
Experții BM au calculat că, până în 2050, raportul dintre populația cu o vârstă de peste 65 de ani și populația cu vârste cuprinse între 20-64 de ani va crește la 56,6%, față de 23,6% în 2005. BM mai recomandă, ca alte opțiuni disponibile pentru reducerea dezechilibrului fiscal, scăderea beneficiilor la pensionare pe Pilonul I, indexări mai reduse ale pensiilor sau orice combinație a acestor două metode.
Conform Legii nr. 19/2000, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
