Dintre toate industriile prelucrătoare, cele de exploatare forestieră şi de prelucrare a lemnului, inclusiv industria celulozei şi de hârtie, deşi asigură doar circa 3,0% din PIB, au avut cel mai înalt ritm de creştere pe ansamblul industriei prelucrătoare, estimat la 6,6% anual în perioada 2000-2006. În consecinţă, în ultimul an al intervalului, a rezultat o creştere cu 47% faţă de nivelul înregistrat în anul 2000. De asemenea, excedentul comercial aferent comerţului exterior cu produse din lemn, inclusiv mobilă, a fost de 1,1 miliarde euro în 2005 şi de aproape 1 miliard euro pe primele 10 luni a anului trecut.
Pe de altă parte, un studiu intitulat -Valorificarea resurselor forestiere-, realizat de către Comisia Naţională de Prognoză, dat recent publicităţii, precizează că importurile pentru prelucrarea activă din acest sector au un randament de peste 6 ori faţă de întreaga activitate de lohn din economie. Practic, în primele 10 luni din 2006, un euro import temporar s-a transformat în 3 euro export de produse din lemn, în timp ce în industria uşoară, cu peste 80% lohn, gradul de acoperire este doar 1,57. În primele zece luni ale anului 2006, importul de lemn a atins circa 688 milioane euro, depăşind cu 17 milioane întregului import pe anul 2005, estimat la 671 milioane euro, şi cu aproape 100% nivelul atins în anul 2004.
Importurile de hârtie, piatră de moară
În ansamblu, se poate aprecia că acest domeniu are o -orientare cu preponderenţă către export-, dar care, pe de o parte -a reprezentat însă un impediment pentru restructurarea rapidă a ofertei în raport cu creşterea puternică a cererii interne din ultimii doi ani-, iar pe de altă parte a condus la o creştere masivă a importurilor. Având în vedere gradul de acoperire de circa 300%, importul de lemn are consecinţe pozitive asupra balanţei de plăţi.
Dar o bună parte din excedentul comercial rezultat în urma exportului de produse din lemn şi mobilă -este anulat de importantul deficit provocat de importurilor de hârtie şi carton. Cifrele statistice indică faptul că în primele 10 luni din anul 2006 industria de celuloză, hârtie şi carton a înregistrat un deficit de 510,7 milioane euro, reprezentând 53% din surplusul comercial
rezultat din exportul de produse din lemn, estimat la 963,7 milioane euro.
Totuşi, doar 20% din producţia de semifabricate din lemn autohton se utilizează în industria mobilei, în timp ce exportul de cherestea din România a avut în ultimii ani ponderi cuprinse între 70 şi 90% din producţia totală realizată.
Zona comunitară, în pierdere de ritm
Zona economică UE deţine încă supremaţia la nivel mondial la producţia de mobilier, dar este în pierdere de competitivitate în raport cu anumite ţări asiatice. În acest context, se poate anticipa un avantaj al României în raport cu celelalte ţări din UE, din cauza preţului inferior. În UE un kg de mobilă produsă costă în medie 4,9 euro/kg, în timp ce mobila importată din afara UE costă 2,42 euro/kg, în special datorită costurilor mai scăzute cu forţa de muncă, preţ în jurul căruia gravitează şi producţia realizată în ţara noastră.
Dacă ne referim la cifra de afaceri din exportul de lemn, în primele 10 luni creşterea acesteia în raport cu cea din anul anterior a fost de două ori mai mare decât cea a vânzărilor interne, în timp ce în cazul mobilei, situaţia a fost inversă, în sensul că în cazul mobilei cifra de afaceri din vânzările la intern s-a majorat cu 16,2%, iar cea din export cu 8,3%.
Comisia Naţională de Statistică anticipează că pentru perioada 2007-2010, sectorul bazat pe resurse forestiere va înregistra o creştere anuală a volumului de activitate cu 7%.
Dar principalul risc îl reprezintă chiar piaţa externă, în cazul în care se va menţine actualul trend al creşterii preţurilor pe industrie, de circa 11% anul trecut pe ansamblul industriei prelucrătoare, şi, în special, a aprecierii monedei naţionale. Există temeri, parţial întemeiate că actuala apreciere a leului, dacă se menţine pe termen lung, poate anihila în mare măsură, eforturile de creştere a eficienţei prin tehnologizare din ultimii ani, efortul investiţional în domeniu fiind de circa 6% din total investiţii pe industria românească în ultimii ani.
