Guvernul roman este hotarat sa intoarca inca o data din drum privatizarea Bancii Comerciale Romane. Ajunsa aproape de final, dupa ce majoritatea etapelor fusesera parcurse cu repetate amanari, vanzarea celei mai mari banci din tara s-a impotmolit in constatarea ca nici una din ofertele primite nu poate fi acceptata, cel putin in forma actuala. Pentru a relua insa procesul este nevoie de acordul Fondului Monetar International, in fata caruia Executivul si-a asumat un termen-limita pentru privatizarea bancii: finele lunii februarie 2003. Discutii pe aceasta tema cu oficialii institutiei financiare internationale s-au purtat zilele acestea la Washington, unde, cu ocazia reuniunii anuale a FMI si Bancii Mondiale, s-au aflat atat ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, cat si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, seful APAPS, Ovidiu Musetescu, si presedintele BCR, Nicolae Danila.
Negocieri cu FMI
Negocierile vor continua si saptamana aceasta, cand o noua delegatie a FMI va sosi la Bucuresti pentru a analiza acordul de imprumut stand-by, in vederea eliberarii ultimei transe de imprumut, in valoare de circa 50 milioane de dolari. Discutiile vor mai viza bugetul pentru anul viitor, salariile bugetarilor, reducerea pierderilor in sectorul public, cu precadere in cel energetic, si imbunatatirea mediului de afaceri.
Imposibilitatea respectarii termenului limita pentru privatizarea BCR, care a fost una dintre conditiile asumate in acordul stand-by, a devenit evidenta inca de la aparitia primelor controverse si amanari legate de acceptarea ofertantilor. Fondul va trebui insa sa aprobe si modalitatea concreta in care procesul de privatizare va continua, precum si punctul de la care acesta va fi reluat. Cea mai probabila varianta in momentul de fata exclude posibilitatea reluarii privatizarii -de la zero-, Guvernul considerand ca nu este nevoie sa o luam de la capat si cu desemnarea unui nou consultant.
Oferta saraca
Singurele oferte pentru privatizarea Bancii Comerciale Romane au fost depuse de catre compania franceza Eulia si consortiul format din Banc Austria Creditanstalt si OTP Ungaria. Potrivit Bancii Nationale a Romaniei (BNR), OTP Ungaria nu se poate clasifica in randul bancilor cu reputatie internationala, asa cum cere Legea 83/1997 privind privatizarea bancilor, intrucat nu se plaseaza nici in primele 600 de banci din lume ca forta financiara. In acest caz, OTP Bank nu poate cumpara un pachet mai mare de 20% din actiunile BCR. In cazul in care din consortiu ar fi fost acceptata sa participe la privatizare doar Banc Austria Creditanstalt, statul roman ar fi trebuit sa impuna un pret minim de vanzare, in conditiile in care si oferta societatii Eulia a fost declarata inacceptabila, aceasta avand capital majoritar de stat.
In aceste conditii, Guvernul a considerat ca o -privatizare de succes- este exclusa, fapt de care ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a incercat sa-l convinga, ieri, si pe prim-adjunctul Fondului Monetar International (FMI) Anne Krueger.
BCR detinea, la sfarsitul anului trecut, peste 33% din totalul activelor din sistemul bancar romanesc si o retea nationala de 276 de unitati. Activele bancii valoreaza 3,6 miliarde de dolari, iar capitalul social totalizeaza 7.924 miliarde de lei.
Alte probleme in discutiile cu FMI de saptamana aceasta vor fi legate de reducerea arieratelor, in special in sectorul energetic. Fondul Monetar este inca nemultumit de nivelul de incasare a facturilor restante de catre companiile din sector, neplata fiind incurajata chiar de catre Guvern, care, prin cateva acte normative, a interzis executarea datornicilor aflati in prag de privatizare, stabilind facilitati de tipul reesalonarilor si stergerilor de penalitati. O alta -bila neagra- este legata de cresterile salariale peste sporurile inregistrate la nivelul productivitatii, politica de care se fac vinovate tot companiile din energie.
