O noua incercare a autoritatilor, cea mai ampla de pana acum, de a rezolva problema intreprinderilor de stat cu pierderi pare a fi sortita si ea esecului, ca si precedentele, daca preconizatele disponibilizari masive de personal nu vor fi insotite de masuri concrete in domeniul economic.
Ordonanta 8/2003 vorbeste insa numai despre concedieri, fara ca nimeni sa poata garanta ca, ulterior, intreprinderile vizate isi vor ameliora situatia economico-financiara. In acest caz, exista toate sansele ca problema acestor intreprinderi, denumite nu de putine ori si nu gratuit -gauri negre ale economiei nationale-, sa redevina de actualitate, dupa nici un an.
Nimeni nu neaga faptul ca aceste disponibilizari sunt necesare. Incercari de acest fel au mai fost, iar vizate au fost tot aceste intreprinderi de pe lista lui Ovidiu Musetescu. O lista similara, daca nu aproape identica, a fost facuta de coalitia aflata la putere in 1996-2000. Si atunci, ca si acum, au avut loc manifestatii de strada, cele mai violente fiind la Brasov, unde ministrul de finante de la acea vreme, Decebal Traian Remes, a fost sechestrat de muncitori pentru cateva ore.
In ciuda protestelor de strada, concedierile tot s-au facut, in schimbul unor concesii ale autoritatilor. In schimb, intreprinderile de pe platforma industriala brasoveana au ramas la fel de nerentabile, ba, mai mult, declinul lor s-a adancit de la an la an. De altfel, nici acum managerii societatilor ce sunt cuprinse in acest program nu sunt ferm convinsi ca se vor obtine rezultatele scontate in urma acestor reorganizari, dar sustin ca situatia prezenta nu mai poate continua.
O alta problema este reprezentata de faptul ca disponibilizarile se vor face in zone grav afectate de somaj, cum ar fi judetele Brasov sau Hunedoara.
Mai grav este insa ca, deunazi, un responsabil al Agentiei Judetene Brasov de Ocupare a Fortei de Munca declara la televizor, cu nonsalanta, ca institutia pe care o reprezinta nu a pregatit nici un program de reconversie profesionala destinat viitorilor someri. Motivul – nu a primit nici o adresa oficiala prin care sa fie anuntata ca acesti oameni vor fi disponibilizati si ca toate informatiile le-a aflat din presa. In absenta acestei adrese, oamenii care vor ramane fara loc de munca nici nu au prea mari sanse sa-si gaseasca altul, mai ales intr-o zona ca Brasovul.
Intreprinderile generatoare de pierderi au nevoie urgenta de restructurare, insa nu de solutii de moment. Ele au nevoie de investitii si, mai ales, de piete de desfacere. In acest sens, trebuie mentionat interesul modest manifestat de Ministerul Afacerilor Externe, a carui activitate se axeaza mai mult pe gasirea de investitori pentru privatizare decat pe facilitarea unor contracte de afaceri pentru intreprinderile romanesti. Este bine cunoscut faptul ca multe contracte comerciale se pot antama la nivel diplomatic, urmand ca apoi conditiile concrete sa fie negociate de responsabilii intreprinderilor respective.
Daca insa sosesc asemenea propuneri direct la sediul MAE din Bucuresti si ele nu sunt luate in seama, atunci lucrurile sunt mult mai grave. Un exemplu in acest sens il constituie declaratia facuta la inceputul saptamanii de catre secretarul general al BNS, Matei Bratianu, potrivit caruia o propunere de barter petrol contra tractoare facuta de Iran nu a fost luata in seama de catre autoritatile romane. De la declaratia respectiva s-au scurs cateva zile, insa nici un oficial roman nu a dezmintit-o si nici nu a oferit lamuriri.
Este cert faptul ca aceste societati trebuie supuse unui program de eficientizare sau, mai bine zis, de supravietiure pana la privatizare. Tot atat de sigur este faptul ca statul nu isi mai poate permite suportarea unor costuri cu personalul, mult supradimensionate. Numai ca toate aceste masuri dure pe care executivul vrea sa le afiseze in fata organismelor financiare internationale nu au un suport fizic real, atat timp cat nu exista banii care sa sustina programele de imbunatatire a indicatorilor economici ai respectivelor unitati. In acelasi timp, punerea in practica a masurilor de disponibilizare trebuia facuta numai dupa ce, in prelabil, fusesera lansate si functionau deja programe de creare de noi locuri de munca si reconversie a personalului.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
