Acasă Economic-Financiar Romania cumpara grau american la pret dublu

Romania cumpara grau american la pret dublu

DISTRIBUIȚI

Scoaterea de la rezerva de stat a 138.000 tone de grau pentru acoperirea necesarului de consum al Romaniei pana la definitivarea importului de grau prin programul american de imprumut GSM 103 a generat discutii intre guvernanti si angrosistii de cereale vizavi de modalitatea de utilizare a graului. Astfel, daca guvernantii nu au hotarat inca cum va fi vandut graul catre producatorii de paine, osciland intre ideea atribuirii pe baza unei intelegeri dintre -judete- si cele doua patronate din morarit si panificatie si vanzarea prin intermediul Bursei Romane de Marfuri, angrosistii sustin doar ideea vanzarii intregii cantitati prin intermediul BRM. -Noi sustinem vanzarea intregii cantitati de grau de la rezerva de stat in ringul bursier, pentru ca doar acolo se poate forma pretul real al graului. Chiar si graul care va fi importat fara taxe vamale trebuie sa fie vandut tot la bursa, pentru ca astfel se elimina economia speculativa, iar filierele de cereale vor fi eliminate si va aparea astfel piata libera, in care mecanismul cerere-oferta va fi elementul care va forma pretul-, sustine Ioan Scurteli, presedintele Asociatiei Nationale a Angrosistilor de Cereale (ANCER).

Pe de alta parte, creditul comercial de 100 milioane de dolari acordat Romaniei de SUA pentru importul de grau, in cadrul Programului GSM 103, este si el criticat de reprezentantul ANCER. -Importurile GSM sunt o problema in sine-, spune Ioan Scurteli. Achizitia se va efectua in conditiile de livrare FOB Golf – USA sau CIF Constanta. In prima varianta, pretul cerealelor este de cel putin 105-110 dolari tona si ajunge in Constanta la un pret de cca 150 dolari tona. Se adauga cheltuielile de transport intern, cele de depozitare, comisionul importatorilor, taxele de manipulare. Se ajunge la un pret final de cca 200 dolari tona, adica cam tot atat cat este si pretul intern al cerealelor. In a doua varianta, import CIF Constanta, pretul final nu suporta modificari spectaculoase, diferentele de pret fiind nesemnificative. Daca avem in vedere ca exista posibilitatea ca preturile la cereale sa scada, atunci se va ajunge in situatia ca graul sa fie de nevandut pe piata, singura intrebuintare a lui fiind refacerea rezervei de stat, care se va face insa cu costuri mult mai mari. Bani care vor fi suportati in cele din urma din bugetul de stat, deoarece Ministerul Finantelor a garantat creditul GSM 103.

Conjunctura actuala de pe pietele internationale de cereale indica o directionare a importurilor catre Uniunea Europeana. Cu atat mai mult cu cat pretul graului este pe piata europeana undeva in jurul valorii a 100 dolari tona si exista si programe de creditare similare celui american, la care Romania are acces. Evident, cu acordarea acelorasi garantii de stat. -Problema este ca noi putem sa luam grau mult mai ieftin decat cel oferit prin Programul GSM 103. Exista creditul COFFACE, care este de tipul GSM, care a mai fost folosit de autoritatile romane in 1992. Conditiile de rambursare, perioada de gratie si nivelul dobanzilor sunt comparabile cu cele americane-, mai spune Ioan Scurteli, presedintele ANCER.

Specialistii romani afirma ca si alte state au asemenea programe, Germania si Belgia fiind doua dintre ele. O parere similara cu a reprezentantilor ANCER o are si senatorul Trita Fanita. -Nu spun ca nu aveam nevoie de creditul comercial GSM 103, insa specialistii din Ministerul Agriculurii ar fi trebuit sa tina cont la luarea deciziei de import de toate oportunitatile existente pe pietele internationale de cereale. La aceasta ora, piata franceza ofera conditii mai bune decat cea americana. Plus ca exista si un program de creditare similar celui american, iar calitatea graului din Franta este superioara celei americane. Cheltuielile de transport sunt la jumatatea celor necesare importului de grau american, 12-13 dolari pe tona, iar pretul de achizitie este undeva in jurul a 100-105 dolari tona. Din aceste considerente, incheierea unui acord de creditare cu Franta ar fi putut sa fie o alternativa la Programul GSM 103, daca nu mai rapida, macar mai ieftina-, afirma senatorul PDSR. Comentand masura scoaterii de la rezerva de stat a cantitatii de 100.000 tone de grau, senatorul PDSR atentioneaza guvernantii ca s-ar putea ca aceasta cantitate sa nu fie suficienta. -Graul scos de la rezerva de stat va acoperi consumul pentru maximum o luna de zile. Graul contractat prin Programul GSM nu va ajunge in tara mai devreme de cateva luni si de aceea este posibil, chiar probabil, ca Executivul sa fie nevoit sa mai scoata grau de la rezerva de stat. Cred ca va fi atinsa si rezerva intangibila ramasa la rezerva de stat, ceea ce va duce la o situatie fara precedent. Insa pentru aceasta din urma varianta Guvernul va trebui sa obtina acordul CSAT. Cert este insa ca noi nu stim exact ce rezerve de cereale mai are rezerva de stat, cum nu stim nici ce s-a facut cu celelalte contingente scoase de la rezerva. Nici cine a beneficiat de ele-, mai spune senatorul PDSR, Trita Fanita.

MAE propune alte variante

Ministerul Afacerilor Externe

Departamentul pentru comert exterior si promovare economica

CXIII/577/20.03.2001

Observatiile DGPC cu privire la proiectul de hotarare de Guvern pentru garantarea de catre Ministerul Finantelor Publice a unui credit comercial extern, in cadrul Programului GSM 103, in vederea acumularii unor stocuri de urgenta pentru grau de panificatie. Observatiile noastre au in vedere aspecte comerciale si de eficienta economica si dorim sa fie luate in considerare, alaturi de cele de natura juridica formulate de DAE.

Situatia optima prin care se poate realiza cel mai eficient import de grau este cea a eliminarii taxelor vamale de import pentru perioada de pana la noua recolta. Pentru asemenea masura se pot identifica sursele cele mai ieftine de grau si eventual modalitati de creditare. In acest context, creditul GSM-103 este o varianta de creditare, dar nu singura. Din cele prezentate de ambasadorul Frantei la Bucuresti a rezultat disponibilitatea acestei tari de a acorda un credit pentru 500.000 tone de grau, in valoare de circa 550.000 de dolari, la un pret de circa 110 dolari/tona. Din unele discutii avute de domnul ministru consilier Radu Serban, de la Misiunea Permanenta Bruxelles, cu oficiali ai Comisiei Europene, a reiesit faptul ca si Germania ar fi interesata sa exporte grau in Romania si ca ar putea avea in vedere conditii de creditare avantajoase. Comparativ cu aceste informatii, MAAP propune un credit de 100 milioane de dolari pentru cantitatea de 500.000 de tone, la un pret de circa 200 de dolari/tona.

Propunem: eliminarea taxelor vamale de import pentru graul de panificatie din soiuri nemodificate genetic pentru perioada de pana la noua recolta, 15 sau 31 iulie 2001. In cazul in care, pentru completarea rezervei de stat, nu exista surse de finantare, Ministerul Finantelor Publice sa analizeze conditiile de creditare ale Guvernului francez, ale celui german si ale creditului GSM-103, pentru a determina cea mai avantajoasa varianta. In situatia in care se va decide contractarea si garantarea creditului GSM-103, termenul de valabilitate a exceptarii de la plata taxelor vamale nu trebuie sa depaseasca momentul noii recolte, 15 sau 31 iulie 2001, pentru a nu induce conditii de concurenta neloiala asupra producatorilor interni.

Aspecte de eficienta economica

Avand in vedere faptul ca prin aceasta initiativa legislativa se propune si abrogarea unei hotarari de Guvern din anul 2000, HG 699/17 august, prin care a fost garantat de catre stat un alt credit GSM 103, apreciem ca este necesara o analiza a modului in care acest credit a fost derulat, a efectelor economice produse si a cuantumului garantiei rambursate pentru buna executare. In acest mod se poate aprecia si mai complet eficienta angajarii unui nou credit si implicit garantarea acestuia de catre stat. Dorim sa atragem atentia si asupra unui alt aspect legat de importurile de cereale, si anume asupra necesitatii respectarii normelor legale in vigoare referitoare la interzicerea importurilor de produse modificate genetic. In acest context, chiar daca in momentul de fata specialistii din cadrul MAAP sustin ca nu cunosc existenta unor soiuri de grau modificate genetic, o masura prudentiala ar putea face fata eventualelor rezultate mai noi ale ingineriei genetice americane, deosebit de dinamica.

Propunem: completarea denumirii marfurilor cuprinse in lista de produse exceptate de la plata taxelor vamale si a comisionului vamal de import cu sintagma -din soiuri nemodificate genetic-.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.