Solicitarea Uniunii Europene de inchidere a centralei nucleare de la Kozlodui pune intr-o situatie delicata numeroase tari balcanice care depind in mare masura de exporturile de energie electrica din Bulgaria. Datorita capacitatilor de productie pe care le detine, Romania ar putea prelua acest rol.
Dupa 2007, piata energiei electrice se va liberaliza total si in Romania. Acest model adoptat de cea mai mare parte a tarilor europene se bazeaza pe dezvoltarea de relatii contractuale bilaterale intre producatori si furnizori, cu diminuarea graduala a interventiei reglementatorului.
In prezent, Romania ar putea reprezenta o sursa alternativa de aprovizionare cu curent electric. Bucurestiul si-a sporit exporturile de energie cu 20 % in primele sase luni ale anului, pana la 2.9Twh. Faptul ca in vara viitoare e posibila pornirea unui nou reactor la centrala nucleara de la Cernavoda poate insemna ocuparea -locului- parasit de Kozlodui.
In Romania, pretul mediu ponderat de producere a energie se afla la 40-45 euro per 1000 Mwh.
Unul dintre cei mai importanti exportatori din Balcani, Bulgaria, a vandut anul trecut 7.6Twh, Grecia cumparand jumatate din productie. Expertii estimeaza ca in sud-estul Europei, preturile la energie vor creste cu cel putin 20%, de la 0,05 euro per kilowatt-ora (KWh), la mai mult de 0,06 euro.
In Kosovo si Macedonia preturile pot chiar depasi 0.07 euro per KWh. Muntenegrenii platesc putin peste 3 eurocenti /kWh, in timp ce grecii platesc 7 eurocenti. Dar acesta este costul cel mai scazut din tarile Uniunii Europene, unde pretul mediu e de 10 eurocenti / kWh. Ingrijorate de cresterile de preturi pe piata internationala, companiile de electricitate incearca sa gaseasca surse de aprovizionare cat mai apropiate.
Ingrijorare justificata
Macedonia intentioneaza sa reporneasca centrala termica de la Negotino. Avantajele deschiderii unei centrale ieftine, cum este cea de a Negotino, sunt umbrite de o serie de riscuri cauzate de conditiile precare in care se afla cladirile. Acestea sunt invechite si nesigure, reprezentand un adevarat pericol. Regiunea balcanica este plina de astfel de unitati. In Albania, ultima centrala electrica a fost construita in 1986, iar in Muntenegru in 1982.
Costurile de reconditionare sunt foarte mari si presupun obtinerea unor credite cu dobanzi ridicate. Cum guvernele statelor balcanice nu suporta cheltuielile, dobanzile s-ar regasi in primul rand pe facturile de plata ale oamenilor simpli, in conditiile in care cei mai multi dintre acestia au deja probleme financiare serioase.
In pragul crizei se afla si alte tari balcanice, iar expertii estimeaza ca preturile vor creste in perioada urmatoare, odata cu lansarea licitatiilor pentru cumpararea de energie. In momentul de fata, doar Bulgaria, Bosnia si Romania mai sunt independente din acest punct de vedere (cele trei tari au exportat peste 14Twh anul trecut), restul statelor balcanice depinzand exclusiv de importul de curent electric. Alisa Ionescu
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
