„Nous sommes ici aux portes de l’orient, où tout est à la légère“
„Gradul de rezistență al romånilor la orice fel de ajustare a cheluielilor a crescut în 2009 și crește și acum. Orice ajustare va fi supusă spre adoptare poporului romån, dar va fi respinsă tot mai mult, pentru că se face o masivă infuzie de populism atåt din partea politicienilor, cåt și, îmi pare rău să o spun, de mass-media“, a declarat, ieri, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Reprezentantul BNR a arătat că țintele de deficit bugetar pentru 2011 și 2012 sunt extrem de dificil de atins. Romånia nu va atinge ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor, de 4,4% din PIB, pentru că nu se va îndeplini estimarea de creștere economică și este posibil ca și în 2010 să existe o deraiere, a declarat Croitoru, la un seminar organizat de BNR.
„Nu cred că PIB-ul va fi real modificat în 2011 față de anul acesta, iar deficitul este estimat pe baza unei creșteri economice. Nu cred că această creștere economică se va produce. Va fi o deraiere. S-ar putea să fie o deraiere chiar și în 2010, de 0,4-0,5% din PIB“, a spus Croitoru.
Oficialul BNR a explicat că ajustările necesare pentru 2011 și 2012 sunt bazate pe reduceri foarte mari de cheltuieli, nu pe taxe, iar romånii au dezvoltat rezistență la ajustarea cheltuielilor. El a mai arătat că în 2012 vor fi alegeri, ceea ce înseamnă că șansele de a realiza ajustările necesare vor fi și mai mici decåt anul viitor. „Dacă rămånem cu deficitul bugetar la 6% din PIB în următorii doi ani, scenariu căruia îi atribui o probabilitate destul de mare, atunci datoria publică se va duce cel puțin la 44-45% din PIB“, a spus Croitoru.
Muncești ca germanii, câștigi ca germanii
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat că aderarea la zona euro va aduce Romåniei beneficii sub aspectul stabilității prețurilor, dar, fără o schimbare comportamental-civilizațională spre modelul germano-baltic, va cauza fie o majorare a șomajului, fie deficite externe mari.
„În zona euro avem azi două civilizații, cea germano-baltică, care favorizează o inflație mică, deficite externe mici și șomaj mic, și cea mediteraneano-celtică, mai relaxată, pe principiul mai puțină muncă mai multă distracție“, a explicat Lazea. El a arătat că statele meditaraneano-celtice au plătit prețul intrării în zona euro întrucåt nu erau la fel de productive, mai exact s-au confruntat fie cu șomaj ridicat, cum este cazul Spaniei, fie cu deficite externe mari, cum este Grecia.
„Nu este greu să spunem cărei zone culturale aparține Romånia, nu este niciun mister. Dacă va intra în zona euro, Romånia s-ar putea să aibă inflație mică, dar vestea proastă este că ar putea să plătească, prin deficite externe foarte mari, sau prin șomaj foarte mare, dacă nu își va schimba comportamentul“, a continuat Lazea. El a arătat că romånii trebuie să se hotărască dacă pot și vor să adopte poziția slovacilor, care au spus „că și ei pot să lucreze și să consume la fel ca germanii“.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
