UE va controla mai strict bugetele naționale

Încă un pas spre Statele Unite ale Europei

Parlamentul European a votat, ieri, pachetul de legi privind guvernanța economică, menit să crească responsabilitatea în rândul statelor membre privind politicile lor economice. Măsurile legislative votate au drept scop să prevină o altă criză a datoriilor, oferind autorităților comunitare un cuvânt mai greu de spus în privința politicilor economice și fiscale ale statelor membre. Potrivit unei informări a PE, votul în plenul Legislativului comunitar a fost strâns, în condițiile în care grupurile de centru-stânga fie s-au abținut de la vot, fie au votat împotriva unor părți ale pachetului legislativ.
Pachetul de șase măsuri privind guvernanța economică, așa-numitul „six pack“, a fost negociat îndelung de Parlamentul European, Comisia Europeana și Consiliul European. Un acord între cele trei foruri a fost obținut abia săptămâna trecută.
Noua legislație mărește transparența, cere mai multă responsabilitate din partea statelor și ameliorează calitatea și corectitudinea statisticilor, asigurându-se că acestea sunt colectate independent.
Conform așteptărilor, votul în plen a fost strâns, grupurile de centru-stânga abținându-se și votând împotriva unor părți ale acordului. Ele se temeau că pachetul se concentrează prea tare pe corectarea bugetară în detrimentul creșterii economice și ocupării forței de muncă.
Partea privind dezechilibrele macroeconomice a obținut, în schimb, o majoritate largă, deoarece grupurile de centru-stânga consideră că acordul a găsit echilibrul potrivit între indicatorii economici și dimensiunea socială.
În urmă cu o săptămână, președintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, felicita negociatorii parlamentari pentru că au rezistat tentativelor de diluare a pachetului. „Comparând acordul cu propunerile inițiale, văd o ameliorare substanțială. Trebuie să mulțumesc Parlamentului pentru acest lucru“, a declarat acesta.
Votul a avut loc la două săptămâni după ce câteva state membre, în frunte cu Franța, au renunțat să insiste ca avertizarea unei țări să aibă acordul Consiliului. Deputații europeni se temeau că această regulă ar duce la acorduri în spatele ușilor închise, în urma cărora țările care ar avea nevoie de reforme bugetare ar fi lăsate în pace.
Conform noilor reguli, deciziile Comisiei sunt adoptate dacă statele din zona euro nu obțin o majoritate pentru a le respinge. Guvernele nu vor putea nici să aleagă să nu facă nimic, deoarece avertismentul va fi emis în cazul în care Consiliul nu votează în zece zile de la propunerea Comisiei. În cazul în care Consiliul votează împotriva propunerii Comisiei, rezultatul votului va fi făcut public, iar Consiliul va trebui să ofere Parlamentului European o explicație publică.

Miniștrii de finanțe, audiați public

Deși statele membre au insistat foarte mult împotriva acestei măsuri, Parlamentul European a câștigat dreptul de a audia public miniștrii de finanțe ai statelor care au primit un avertisment.
Parlamentul European a mai cerut Comisiei să ia în considerare și țările cu surplusuri mari de cont curent, nu numai pe cele cu deficite, ca posibilă cauză a unui dezechilibru macroeconomic. Inițial, statele membre au insistat ca numai țările cu deficite să fie investigate. Regulile noi impun Comisiei să ia în considerare și posibilitatea ca țări precum Germania sau Olanda să cauzeze instabilitate. Acestor țări li se va putea cere, prin urmare, să facă reforme.
Acordul include și alte ameliorări, impuse de negociatorii parlamentari:
– introducerea în textele juridice a semestrului european (evaluarea anuală a bugetelor naționale pentru coordonarea politicilor economice), acordând astfel o greutate legală acestei proceduri;
– stabilirea unui cadru legal pentru supravegherea programelor de reformă naționale;
– competențe crescute acordate Comisiei, care va putea solicita furnizarea mai multor informații decât era prevăzut anterior și prin instituirea de misiuni de supraveghere în statele membre;
– nouă amendă (de 0,2% din PIB) în cazul prezentării de statistici frauduloase de date privind deficitele și datoria;
– sancțiune privind depozitul prin aplicarea unei dobânzi (0,1% din PIB) în cazul în care un stat membru nu acționează conform recomandărilor pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice;
– creșterea independenței organismelor de statistică;
protejarea proceselor de negociere socială și a acordurilor de calculare a salariilor în formularea recomandărilor.