Milioane de șomeri, firme în faliment, importurile în creștere… Televiziunile de știri zugrăvesc oră de oră un portret în negru al economiei românești. Până și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a speriat de modul în care televiziunile prezintă situația economică a României.
Dincolo de goana după rating, dezbaterile care duc în derizoriu niște teme serioase creează sentimente negative în rândul populației. Dacă guvernatorul BNR e gata să emigreze când aude discursul public pesimist, ce efect are acesta asupra cetățeanului obișnuit?
De câteva zile, subiectul favorit al televiziunilor este evoluția șomajului. Se vorbește despre creșteri record, milioane de oameni disponibilizați. Nici nu îți mai vine să cauți ceva de muncă atunci când „analiștii“ din studiourile televiziunilor îți spun că nu ai nicio șansă.
Rata șomajului, ajunsă în februarie la 8,3%, este prezentată catastrofic, dar nu se fac comparații cu anii trecuți sau cu situația din alte state europene.
Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), rata șomajului a crescut în luna februarie la 8,3%, față de 8,1% în luna precedentă.
Situația nu este roz, dar nici nu vine sfârșitul lumii! România a trecut peste situații mult mai grele după ‘89.
Spre comparație, în februarie 1994 rata șomajului ajunsese la 11, 4%, iar în februarie 1995 era 11,1%. În februarie ‘96, a scăzut la 10,1%, iar în februarie ‘97 era 7,5%.
Șomajul a crescut din nou în februarie ‘98 la 9,7%, pentru ca în aceeași lună a lui 1999 rata șomajului să ajungă la 12%. În februarie 2000, urcase la 12,5 și după scăderea la 10,7% de anul următor, în cea de-a doua lună a lui 2002 procentul ajunsese la 13,4.
De precizat este și faptul că în acea perioadă indemnizația de șomaj era foarte mică, o sumă nesemnificativă, cu care într-adevăr nu te puteai descurca până la găsirea unui nou loc de muncă.
Acum sunt șomeri care stau acasă și primesc chiar 2000, 3000 sau chiar 5000 de lei.
Legea somajului prevede că ajutorul de somaj este egal cu 75% din salariul minim, adică 450 de lei în acest an. La această sumă se adaugă un procent din media veniturilor din ultimul an lucrat în funcție de vechime. Astfel, în cazul unor șomeri care au vechime, au ocupat funcții de conducere sau care au fost concediați cu plata unor salarii compensatorii, ajutorul de șomaj ajunge la câteva mii de lei. Potrivit ANOFM, cel mai mare ajutor este de 5.316 lei lunar.
Letonia – 23%, Spania – 19%
Dacă ne uităm și la situația celorlalte țări europene vedem că dracul nu e chiar așa de negru.
Potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat), rata șomajului în zona euro (EA 16) a ajuns în ianuarie 2010 la 9,9%. Comparativ, în luna ianuarie 2009 rata șomajului în zona euro se situa la 8,5%.
În cazul Uniunii Europene, rata șomajului a ajuns în luna ianuarie 2010 la 9,5%, la fel ca în decembrie 2009. În luna ianuarie 2009, rata șomajului în UE 27 se situa la 8%.
Potrivit Eurostat, comparativ cu decembrie 2009, numărul șomerilor a crescut cu 136.000 în UE și cu 38.000 în zona euro. Comparativ cu ianuarie 2009, numărul șomerilor a crescut cu 3,802 milioane în UE și cu 2,204 milioane în zona euro.
Cea mai scăzută rată a șomajului a fost înregistrată în Olanda (4,2%) și Austria (5,3%), la polul opus situându-se Letonia (22,9%) și Spania (18,8%).
Cea mai redusă creștere s-a înregistrat între trimestrul patru din 2008 și trimestrul patru din 2009 în Germania (de la 7,2% la 7,5%), Luxemburg (de la 5,4% la 5,9%) și Belgia (de la 1,5% la 8%), iar cea mai ridicată în Letonia (de la 12,3% la 22,9%), Lituania (de la 6,4% la 14,6%) și Estonia (de la 7,6% la 15,5%).
Comparativ cu situația din urmă cu un an, toate cele 27 de state membre UE au raportat o creștere a ratei șomajului.
„Față de alte țări din Uniunea Europeană, rata șomajului este mai mică în România, dar trebuie să ținem cont și de faptul că mulți români lucrează în afara granițelor“, a declarat pentru „Curentul“ Lucian Anghel, economist-șef BCR. Acesta a precizat că rata șomajului este un indicator economic foarte important, mai important decât Produsul Intern Brut (PIB).
Anghel nu este însă de acord cu modul alarmist în care este prezentată evoluția șomajului în spațiul public.
„Este clar că sentimentul negativ influențează consumul, iar economia românească se bazează pe consum. Și pe export, într-o mică măsură, dar mai ales pe consum. Situația nu trebuie prezentată alarmist“, a spus Anghel.
Drobul de sare
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat zilele trecute că discursul public pesimist dăunează economiei, iar bancherii nu vor da credite când există o atmosferă „neagră“ și perspective de șomaj.
„Vrem să ieșim din criză, dar economia are 30-40% psihologie. Ce bancher poate să se aventureze să dea credite, când toată atmosfera asta pe care o simt în jurul lor este neagră și mai este și tot șomajul ăsta“, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR consideră că România are nevoie în prezent, în primul rând, de dezbateri serioase pe teme economice și financiare, criticând practica discuțiilor televizate care duc aceste teme în derizoriu.
„Se practică un fel de sport național, de ghiceală, cât va fi creșterea economică, inflația. Este extrem de important ca discuțiile pe aceste teme să fie serioase“, a adăugat Isărescu.
Guvernatorul a avertizat că dezbaterile de la televiziune nu sunt doar o chestiune de rating, creează impresii, induc idei.
„Nu e cazul să ne ambalăm, suntem în direcția bună. Se văd efectele unui program serios, cum este cel cu FMI. Dobânzile sunt în scădere, s-au înjumătățit într-un an și continuă să scadă. Cursul de schimb a evoluat bine în ultimele două luni. De la perspectiva din decembrie de 4,6 lei/euro, acum suntem îngrijorați să nu se aprecieze prea mult“, a spus Isărescu, adăugând că atunci când se uită la televizor mai că îi vine să emigreze.
Ajutor în funcție de vechime
Perioada pentru care se acordă ajutorul de șomaj este de șase luni, pentru un stagiu de cotizare de până la cinci ani, de nouă luni, pentru cei care au o vechime între cinci și 10 ani și de un an pentru cei cu o vechime peste 10 ani. Pe toată această perioadă, beneficiarii primesc lunar o indemnizație egală cu 75% din salariul minim, la care se adaugă un procentaj din media salariilor din ultimul an lucrat, în funcție de vechime. Astfel, pentru o vechime de cel puțin trei ani se adaugă 3% din veniturile anterioare, pentru cinci ani vechime primești în plus 5%, pentru un stagiu de cotizare de zece ani se acordă 7%, iar pentru o vechime de peste 20 de ani, ajutorul de șomaj crește cu 10% din media veniturilor din ultimul an.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
