Noile norme metodologice de aplicare a Codului fiscal aduc o serie de precizări deosebit de importante privind categoriile de venituri care nu sunt impozabile, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru contribuabilii persoane juridice. O categorie importantă sunt veniturile din dobânzi, în special, pentru persoanele fizice. În acest caz, nu sunt impozabile, potrivit Art. 65 din Codul fiscal, doar venituri din dobânzile la depozitele la vedere sau conturile curente, cele din dobânzile aferente titlurilor de stat şi obligaţiunilor municipale, precum şi cele sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza Legii nr. 541/2002.
Tot pentru persoanele fizice, tot în această categorie se încadrează ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. De asemenea, nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav. Normele metodologice precizează suplimentar că nu se impozitează indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, sau până la împlinirea vârstei de 3 ani dacă minorul prezintă handicap. Neimpozabil a rămas şi stimulentul acordat în condiţiile legii pentru susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.
În continuare, vor rămane neimpozabile sprijinul material lunar primit de soţul supravieţuitor, precum şi de copiii minori, urmaşi ai membrilor titulari, corespondenţi şi membri de onoare din ţară ai Academiei Romane. O schimbare majoră a fost operată în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor. Noile reglementări prevăd că în cazul în care o persoană fizică va avea la sfarşitul unui an fiscal, deci la sfarşitul acestui an, în derulare un număr mai mare de 5 contracte de închiriere, începand cu anul fiscal următor aceste venituri vor intra în categoria venituri din activităţi independente şi se vor impozita potrivit regulilor aplicabile venitului net pentru această categorie.
Cheltuieli sociale sub 2% din fondul de salarii
În cazul persoanelor juridice, două categorii de cheltuieli au un regim special de deductibilitate, adică sub anumite plafoane răman neimpozabile. În prima categorie intră cheltuielile de sponsorizare, de mecenat şi cele privind bursele private, acordate potrivit legii. Aşadar, contribuabilii care efectuează astfel de cheltuieli pot scădea din impozitul pe profit datorat sumele aferente doar dacă totalul acestor cheltuieli, simultan, este în limita a 0,3% din cifra de afaceri şi nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
O a doua categorie se referă la ceea ce, generic, sunt denumite cheltuieli sociale, acordate de către companii propriilor angajaţi, în diverse împrejurări. Astfel, Codul fiscal prevede că nu sunt impozabile pentru persoana juridică în cauză cheltuielile sociale în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de pană la 2% asupra fondului de salarii realizat anual şi acordate pentru salariaţii proprii sau alte persoane. În textul de lege se menţionează că astfel de ajutoare se acordă în condiţiile precizate în contractul de muncă, din categoria acestora cele mai uzuale fiind ajutoarele de înmormantare, pentru pierderile produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, cele pentru naştere, tichetele de creşă, cadourile pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourilor oferite salariatelor cu ocazia unor zile speciale, gen 1 sau 8 martie, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora.
Dar cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 de lei, cu respectarea plafonului de 2% din fondul anual de salarii.
Modificări interesante au fost operate şi în cazul veniturilor din agricultură şi silvicultură. În acest an vor fi considerate neimpozabile veniturile realizate de proprietarul de pămant sau arendaş în urma valorificării în stare naturală a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice. Dar, începand cu data de 1 ianuarie 2008, vor fi impozabile veniturilor băneşti realizate din valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, dacă vor fi vandute către unităţi specializate pentru colectare, către unităţi de procesare industrială sau către alte tipologii de unităţi, dacă aceste produse agricole vor fi utilizate ca atare. Această ultimă formulare este ambiguă, putand fi interpretabilă de la caz la caz şi probabil că ar trebui detaliată. Spre exemplu, graul panificabil trebuie măcinat, dar morarul, în procesul de producţie îl foloseşte -ca atare- drept materie primă. Graul -furajer-, dacă este folosit într-o fermă nemăcinat, atunci se poate spune că ar fi folosit -ca atare-. Dar fermierul poate să-l şi macine, din acel moment se poate considera că respectivul grau nu se mai foloseşte -ca atare-. E greu de crezut că vreun fermier va mai avea timp să cerceteze cum va utiliza cumpărătorul produsele agricole în cauză.
