Veniturile si cheltuielile cu destinatie speciala dispar din buget peste trei ani

Guvernul promite in sfarsit eliminarea fondurilor speciale si includerea lor in bugetul de stat, potrivit proiectului noii legi privind finantele publice.

Veniturile si cheltuielile a doua fonduri – cel pentru dezvoltarea sistemului energetic si cel special al drumurilor publice – se vor introduce in bugetul de stat ca venituri si cheltuieli cu destinatie speciala. Totusi, vor ramane de sine statatoare doua fonduri speciale: bugetul asigurarilor sociale de sanatate si bugetul asigurarilor de somaj. Acestea se vor aproba ca anexe la Legea bugetului de stat si respectiv Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

In rest, -veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice-. Mai mult, in textul proiectului de lege, care urmeaza sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2003, se specifica negru pe alb ca -se interzice retinerea si utilizarea de venituri in regim extrabugetar si constituirea de fonduri publice in afara bugetului de stat-.

Cu toate acestea, Executivul isi ia un ragaz de trei ani, termen in care, conform proiectului, poate propune Parlamentului modificarea actelor normative pentru desfiintarea veniturilor si cheltuielilor cu destinatie speciala incluse in bugetul statului. Astfel de venituri sunt si cele obtinute din privatizare, care, de-a lungul anilor, au fost utilizate pentru diminuarea datoriei publice, respectiv pentru rascumpararea titlurilor de stat emise pentru a acoperi gaurile bancilor de stat intrate in faliment.

Expunerea de motive, insotita de fisa financiara

Constructia bugetara va fi mult mai stricta o data cu intrarea in vigoare a noii legi. Astfel, propunerile de acte normative a caror aplicare determina micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor bugetare vor fi conditionate de obligatia initiatorului de a prevede masuri pentru acoperirea minusului de venituri sau cresterea cheltuielilor.

Aceste masuri vor fi cuprinse intr-o -fisa financiara-, care va insoti expunerea de motive. In ea vor fi mentionate schimbarile anticipate in veniturile si cheltuielile bugetare pentru urmatorii cinci ani, esalonarea anuala a creditelor bugetare, propuneri realiste de majorare a cheltuielilor si acoperirii scaderii veniturilor, precum si opinia Ministerului Finantelor Publice (MFP) in aceasta privinta.

Totodata, dupa depunerea la Parlament a proiectului de buget nu se va putea aproba nici un act normativ care sa diminueze veniturile bugetare sau sa majoreze cheltuielile. Nici la discutarea in legiuitor al proiectului de buget nu vor mai putea fi aprobate amendamente care sa determine majorarea nivelului deficitului bugetar.

Pe de alta parte, se stabilesc niste reguli si termene stricte in elaborarea propriu-zisa a bugetului de stat. Pana la 1 mai, MFP va inainta Guvernului obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul viitor, precum si pentru urmatorii trei ani. Executivul le va aproba pana cel mai tarziu pe 15 mai. Apoi, pana pe 1 iunie, ordonatorii principali de credite vor primi de la MFP o scrisoare-cadru in care se va specifica -contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget-. In continuare, pana pe 15 iulie, ordonatorii de credite depun la MFP propriile propuneri de buget, iar pana pe 30 septembrie se vor depune la Guvern proiectele definitive. Cel mai tarziu pe 15 octombrie, proiectul legii bugetului va ajunge la Parlament.

In termen de 15 zile de la data publicarii in -Monitorul Oficial- a Legii bugetului, se vor aproba si bugetele institutiilor publice finantate integral de stat sau din credite externe garantate de stat.

Creditele bugetare se vor repartiza de catre ordonatorii principali dupa retinerea a 10% din valoare, -pentru asigurarea unei executii bugetare prudente-, cu exceptia cheltuielilor de personal si a celor care decurg din obligatii internationale. Repartizarea celor 10 procente se va face numai in semestrul al doilea al anului.

Alte reguli sunt stabilite de noua lege pentru aprobarea documentatiilor aferente obiectivelor noi de investitii finantate din fonduri publice. Pentru valori mai mari de 130 miliarde de lei, ele sunt aprobate de Guvern, pentru valori de 18-130 de miliarde – de catre ordonatorul principal de credite, iar pentru cele sub 18 miliarde, de catre ceilalti ordonatori.

Ca o prevedere insolita, in proiectul de lege se stipuleaza si faptul ca, din 2003, salariile bugetarilor se vor plati o singura data pe luna, in perioada 5-15 ale fiecarei luni, renuntandu-se la sistemul cu avans si lichidare.