Liberalii critică dur măsurile de austeritate ale guvernului și se laudă că în perioada guvernării Tăriceanu se trăia bine, că ei au crescut salariile și pensiile și că Boc le taie. Ce „uită“ PNL să spună este că aceste creșteri salariale nu erau corelate cu productivitatea și că deficitele au ajuns la valori record. Adevărul este că veniturile romånilor au crescut – au înflorit sporurile, bonusurile, recompensele. În 2008, în loc să pregătească rezerve pentru criza care era iminentă, executivul liberal a aruncat cu pomeni electorale ducånd deficitul la peste 5% din PIB.
Deși durerose, măsurile de austeritate anunțate de Guvren sunt necesare. O spun analiștii, patronatele, chiar și sindicatele.
Președintele Consiliului Național pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, spune că măsurile, deși sunt dureroase și vor afecta milioane de oameni, sunt singurele soluții viabile care pot împiedica România de la crah economic. El a precizat că salariile și pensiile au fost crescute fără corelare cu productivitatea.
„De 15 luni România se împrumută de la FMI, de la Banca Națională pentru a plăti salarii și pensii care au fost mărite acum trei ani fără o corelație cu productivitatea. Reducerea cheltuielilor bugetare va fi singura soluție de a stagna adâncirea crizei economice și a pregăti terenul pentru relansare economică“, a spus Nicolescu.
România consumă mai mult decât produce. Premierul Emil Boc a declarat, recent, că din totalul bugetului, 63% sunt cheltuieli cu salarii, pensii și asistență socială. Dacă la acești 63% din totalul bugetului mai adăugăm serviciul datoriei publice externe, plus contribuția la Uniunea Europeană ajungem la 70% din buget – cheltuieli obligatorii, fără să facem niciun fel de investiție. Din restul de 30% acoperim cheltuielile de funcționare ale spitalelor, ale școlilor, ale justiției, ale armatei, ale poliției. Pentru investiții rămâne… aproape nimic.
Potrivit unor informații oficiale, citate de Guvern, echilibrul între salarii și productivitate s-a rupt începând cu anii 2005-2006. În 2007, deja productivitatea scădea în timp ce salariile erau în creștere (foto 1).
Creștere nesustenabilă
În ciuda avertismentelor Băncii Naționale a României sau a Institutului Național de Statistică, care arătau că majorarea salariilor a dat peste cap corelația cu câștigul de productivitate, în anii 2007 și în anii 2008 au fost trimise 20 de ordonanțe de guvern pentru mărire de salarii și pensii.
„Creșterea salariilor nu a fost corelată cu productivitatea. Este foarte clar, de vreme ce în timp ce PIB-ul creștea cu 6%, salariile creșteau cu 22%! De asemenea, fondul de pensii s-a triplat. Bineînțeles că toată lumea s-a bucurat, trebuia să se împartă bunăstarea. Numai că nu era chiar bunăstare, pentru că aveam deficite. Trăiam pe datorie. Din păcate ne-a surprins criza“, a declarat, pentru „Curentul“, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociațieia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
„Un ultim mesaj este «înapoi la muncă!»“ spune reprezentantul AOAR, adăugând că românii au fost obișnuiți cu pomenile și ajutoarele sociale, mesajele guvernelor între 2000 și 2009 fiind „vă dăm“.
Date oficiale, citate de Guvern, arată că fondul de salarii în sectorul public a crescut de la 17 mld. lei în 2004 la 45 mld. lei în 2008.
În privința pensiei, punctul de pensie a crescut de la 339 lei în septembrie 2006, la 697 lei în octombrie 2008.
Problema este că dacă pensiile ar fi crescut în raport cu inflația și creșterea economică, în 2009 pensia medie ar fi trebuit sa fie 374 de lei. În prezent, pensia medie este de 711 lei (foto 2). Dacă pensia s-ar fi corelat numai cu inflația și creșterea economică, ea ar fi fost 374 lei.
Diferența aceasta este acoperită din împrumut. Cu alte cuvinte, consumăm mai mult decât producem.
Situația nu este roz nici în cazul bugetului asigurărilor sociale.
Raportul dintre contributorii la bugetul asigurărilor sociale și beneficiarii de prestații sociale – pensionari, șomeri, persoane cu dizabilități și alții – s-a inversat. Dacă în 1990 aveam 2,2 plătitori la un beneficiar care contribuiau la bugetul asigurărilor sociale, în 2009 avem 0,8 plătitori la un beneficiar. Astfel, în timp ce cheltuielile s-au dublat, plătitorii s-au diminuat.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
