Acasă Educație Părăsirea timpurie a școlii e cauzată și de analfabetismul funcțional. Guvernarea PSD-ALDE...

Părăsirea timpurie a școlii e cauzată și de analfabetismul funcțional. Guvernarea PSD-ALDE vrea noi experimente în educație

DISTRIBUIȚI

“Cele trei ținte educaționale asumate de România în cadrul Strategiei europene 2020 nu sunt încă atinse, chiar dacă sunt fixate sub media obiectivelor asumate în ansamblul țărilor componente ale UE. Cele trei obiective sunt cuantificabile și minimale pentru o reformă profundă a școlii românești:
investirea a 1 % din PIB în cercetare și dezvoltare;
reducerea ratei abandonului școlar la maxim 11,3%;
creșterea la cel puțin 26,7 % a procentului celor cu diplome de învățământ superior, în cadrul populației de referință cu vârste de 30-34 de ani.
Faptul că suntem mult în afara acestor obiective echivalează cu un eșec de proporții a efortului de transformare a sistemului nostru de învățământ, o concluzie care arată foarte limpede că deciziile pripite care se iau acum în ministerul de resort, cu privire la puhoiul de schimbări prevăzute pentru Legea Educației Naționale, merg în sens contrar față de nevoile din școlile noastre”, transmite deputatul liberal Marilen Pirtea, coordonatorul Comisiei de Educație a PNL, vicepreședinte al Camerei Deputaților, ca un serios semnal de alarmă despre starea educației.
“În loc să obținem reducerea ratei abandonului școlar la maxim 11%, ne situăm încă la 18%, un indicator edificator cu privire la starea cronică și ineficiența sistemului de învățământ, dovedite prin incapacitatea de prevenire a abandonului școlar. Principalele cauze pentru care continuăm să rămânem la 18% rată a abandonului sunt reprezentate de ascunderea cifrelor reale despre numărul copiilor ce migrează temporar, alături de părinți, în alte state UE, dar și de analfabetismul funcțional, un mobil central al conversiei elevilor în copii ce au abandonat școala”, explică liberalul Marilen Pirtea.
“Experții educaționali arată prin exemplificări faptul că, din păcate, în școlile noastre accentul cade pe conținut, nu pe nevoile reale ale elevului. Spre exemplu, un elev care a fost plecat de la școală (prin migrație temporară) timp de patru luni, nu poate fi tratat la clasă așa cum sunt tratați ceilalți elevi. Inadaptarea activităților de la clasă în raport cu nevoile elevilor favorizează suprasaturarea elevilor și balansarea comportamentului lor spre zona analfabetismului funcțional. Elevii care nu se simt motivați de activitățile de la clasă au tendința de a neglija tot mai mult învățarea și de a se complace într-o stare de analfabetism funcțional”, adaugă coordonatorul Comisiei de Educație a PNL, deputatul Marilen Pirtea.
“O nouă intervenție asupra Legii Educației Naționale, anunțată chiar și de către Ministrul Educației, care a amintit de faptul că se pregătesc trei noi legi (pentru preuniversitar, universitar și pentru statutul personalului didactic), împinge absurdul către cote greu de atins până acum în Ministerul Educației. Trebuie să o spunem cât se poate de clar, părăsirea școlii de către elevi este un fenomen care are astăzi cote alarmante și nu se explică pe baza unui singur factor, sunt o multitudine de factori implicați, care au determinat amploarea de azi a fenomenului: migrația, nivelul de pauperitate și dezavantajele culturale ale familiilor, dar și analfabetismul funcțional al elevilor, împreună se constituie într-o suită de cauze cu impact semnificativ pentru abandon. Cât timp nu vom lua măsuri concrete și specifice, orientate spre elevi, pentru ca să reducem analfabetismul funcțional, nu vom avea rezultate în sensul scăderii ratei de abandon școlar”, subliniază deputatul Marilen Pirtea.
“Din păcate, treapta cea mai sensibilă, condiția ce pare atât de greu de depășit pentru elevi, se găsește chiar la trecerea dinspre gimnaziu spre liceu, mai ales pentru elevii ce aparțin grupurilor vulnerabile, din zonele rurale. Pentru acești elevi, orientarea către urban, acolo unde se află majoritatea liceelor și școlilor profesionale, este deosebit de dificilă, datorită inegalităților de venituri și șanselor inegale de acces la condiții de locuire, transport, informare sau de acces la utilități sportive de nivel standardizat. Aceste valuri de inegalități ar fi normal să fie depășite prin intervenția cu ajutorul programelor de susținere individuală și personalizată a elevilor. De asemenea, măsurile de reformă ar fi firesc să fie sprijinite, complementar, prin creșterea nivelului de bugetare a domeniului de cercetare-dezvoltare, peste actualul nivel mediocru de 0,5% din PIB, dar și prin suplimentarea numărului de locuri finanțate public pentru universități, pentru ca să reușim o planificare realistă a diminuării deficitului actual al populației cu studii superioare (24,6% în 2018, pe segmentul 30-34 de ani, față de ținta de 26,7%, asumată prin strategia Europa 2020)”, conchide liberalul Marilen Pirtea, vicepreședintele Camerei Deputaților.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.