Romanii cladesc -cu spor- case din paianta si chirpici

Romanii locuiesc in cladiri vechi, construite in marea lor majoritate in perioada comunista, la nivel national statisticile consemnand circa 8.107.114 locuinte, potrivit rezultatelor recensamantului populatiei si locuintelor din martie 2002. De departe, cea mai infloritoare perioada pentru ridicarea de locuinte a coincis cu anii in care s-a construit socialismul, cand un numar mare de romani a fost stramutat de la sate la oras. Atunci, autoritatile au fost nevoite sa asigure un numar crescut de noi locuinte, intr-un timp scurt, si asa au aparut cartierele de blocuri, care incet-incet au luat locul caselor, rase de pe fata pamantului. Cele mai multe locuinte au fost construite in intervalul 1971-1980, adica un numar de 1.932.401 la nivel national. Cum era de asteptat, majoritatea cladirilor (73%) au -rasarit- in municipii si orase, asigurand necesarul tot mai mare de apartamente. Vorbim despre perioada de glorie a betonului armat ori a prefabricatelor din beton armat, aproximativ 57% din cladirile ridicate in acea vreme avand peretii exteriori din aceste materiale. In anii de maxim avant imobiliar, constructorii romani au folosit si alte materiale pentru locuinte, zidaria din caramida, piatra sau inlocuitori, cu plansee din beton armat (grinzi metalice) sau lemn ocupand locul al doilea pe piata materialelor de constructii. Bineinteles, romanii au continuat sa construiasca, atat in mediul urban, cat si in mediul rural, aproximativ 10% din cladirile ridicate in anii *70 fiind din paianta, chirpici sau alte materiale (PFL, valatuci etc). Desigur, cu toata dezvoltarea industriala, materialele -traditionale- au mai fost folosite de romani, acestea prezentand avantajul unor costuri reduse, pe langa cel al calitatii termice. Doar 3,75% din cladirile care dateaza din perioada acelor ani au fost construite din lemn, adica peste 72.000 de cladiri.

Comune si sate versus orase

Din punct de vedere imobiliar, perioada anilor *90 a suferit un regres evident, in primii patru ani de dupa revolutie, la nivel national, construindu-se doar 324.425 de locuinte. Daca pana in 1990, majoritatea locuintelor se construiau in orase, de data aceasta, romanii au inceput, treptat, sa se retraga din marile aglomerari urbane, preferand periferiile ori zonele rurale. Astfel, a inceput sa se contureze o tendinta care a luat amploare, producandu-se un dezechilibru in ceea ce priveste regiunile preferate pentru constructii. Evolutia a fost lenta, astfel ca, in primii patru ani de dupa *90, peste 55% din locuinte au fost construite la tara. Preferintele romanilor pentru zonele mai linistite si mai putin poluate au atins un maxim de 79% intre anii 1995-1999, pentru ca, dupa 2000, sa sufere o usoara coborare cu 10 procente.

La tara, ecologicul chirpici are mare trecere

Cu toate protestele celor de pe piata materialelor de constructii, care s-au simtit amenintati de ecologic, dar in acelasi timp neeuropeanul chirpici, acest material a continuat sa fie folosit cu spor de romani, pentru cladirea de locuinte. De departe, paianta, chirpiciul si alte materiale, cum ar fi PFL-urile sau valatucii, au fost in topul materialelor de constructii utilizate de romani pentru construirea de locuinte la tara, dupa anul 2000. Aproximativ 35% din casele ridicate in aceasta perioada sunt realizate din materiale cu o asemenea compozitie organica, din motive lesne de inteles. Astfel, materialele cu compozitie organica au castigat teren in acest spatiu, iar amestecurile din lut, paie si balegar au luat forma caramizilor necesare. Si lutul amestecat cu paie sau rogoz, in forma de colaci ori de caramizi, a fost folosit cu succes pentru cladirea caselor taranesti, alaturi de impletiturile de nuiele sau de sipcile tencuite cu lut. Spre deosebire de tarani, orasenii au preferat sa-si ridice peretii exteriori ai caselor din zidarie de caramida, piatra sau inlocuitori, cu plansee din beton armat si lemn. Moda materialelor -traditionale- se poarta insa si la oras, chiar daca intr-o masura mult mai mica. Spre exemplu, in Bucuresti, asemenea constructii intalnim in cartierele de case din zonele periferice insa, daca au toate utilitatile -trase-, ne putem astepta sa investim cateva zeci de mii de euro intr-o asemenea locuinta.

Cele mai multe case se construiesc in mediul rural

Doar 31% din locuintele construite dupa 2000 sunt in orase, insa si aici s-a folosit paianta si chirpiciul, inaintea lemnului. Si aceasta in conditiile in care, in primele cinci luni ale anului 2004, romanii au cumparat cu 10,8% mai multe materiale de constructii si alte produse din minerale nemetalice, fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Cu toate predictiile optimiste ale specialistilor din domeniu, care considera ca piata materialelor de constructii va urmari un trend ascendent in perioada pre si postaderare la Uniunea Europeana, paianta si chirpiciul vor mai fi folosite de romani pentru construirea de locuinte.