Zona Metropolitană Bucureşti (ZMB) este un proiect de care tot am auzit în ultimii doi ani. Dar cum se întamplă mai tot timpul pe la noi, rămanem cu auzitul, confuzi la haosul total generat de administraţiile locale pe marginea derulării acestui proiect, care mai degrabă are conotaţii politice în loc să influenţeze decisiv evoluţia segmentelor pieţei imobiliare. Din fericire sectorul imobiliar este unul din sectoarele economiei romaneşti în care piaţa este guvernată de legile cererii şi ofertei, şi nu faptul că politicienii decretează o altă împărţire administrativă.
Dacă realizarea Zonei Metropolitane Bucureşti ar fi susţinută de o strategie coerentă şi care apoi ar fi şi concretizată, fapt care ar constitui o premieră absolută în Romania post-decembristă, piaţa imobiliară ar reacţiona semnificativ doar atunci cand implementarea acestor strategii se va apropia de final. -Experienţa ultimilor 17 ani a dus la un nivel scăzut de încredere în proiectele de dezvoltare conduse de autorităţi, fie că este vorba de Primării sau Guvern. Cu atat mai mult developerii care operează cu capital privat nu-şi pot permite să aştepte ani de zile pana cand proiectele care arată bine pe hartie se vor şi realiza în fapt.-, este de părere Mihai Plaeşu, consultant senior, în cadrul Departamentului de Investiţii al DTZ Echinox.
Riscuri
În Capitală şi în zonele apropiate se construieşte masiv, lucru ce poate fi observat cu ochiul liber. Această dezvoltare imobiliară din comunele limitrofe Bucureştiului mai are puţin şi va scăpa de sub control. Mai ales în segmentul rezidenţial, extinderea este guvernată de bunul plac al constructorului, şi nu de o gandire coerentă a Primăriilor. Acesta ar fi unul din motivele pentru care este nevoie de un plan bine pus la punct pentru realizarea ZMB. În majoritatea acestor locaţii dezvoltările s-au menţinut pană acum în limitele bunului simţ, în sensul că nu au fost amestecate vile cu blocuri de apartamente sau cu alte funcţiuni ca depozite sau ateliere de producţie, dar extinderea s-a realizat haotic şi înghesuit. Există excepţii notabile cum ar fi cartierul Pipera sau Voluntari, unde unii developeri au început să construiască imobile înalte (chiar pana la 10 etaje), într-o zonă pană acum preponderent de case.
Bile negre
Cea mai mare problemă a Bucureştiului este infrastructura deosebit de proastă, ce are repercursiuni şi în piaţa imobiliară, prin accesibilitate slabă, subdimensionarea străzilor, reţeaua de transport public slab configurată şi lipsa parcărilor. În unele zone sunt dificultăţi inclusiv cu accesibilitatea utilităţilor primare furnizate de autorităţi. -Legislaţia romanească nu numai că nu oferă facilităţi prin taxe ca în alte ţări europene developerilor ce investesc în infrastructură, dar la noi chiar se interzice acestora să intervină pe domeniul public pentru a o îmbunătăţi.-, a declarat Mihai Plaeşu.
În concluzie, de mulţi ani Autorităţile locale şi centrale s-au dovedit pană acum incapabile să rezolve problema infrastructurii în Bucureşti, iar extinderea Capitalei printr-o Zonă Metropolitană nu ne face să credem că situaţia din acest punct de vedere se va îmbunatăţi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
