Sceptici cu privire la gradul de adevar al raportului irakian privind armamentul si programele aferente irakiene, inmanat sambata ONU, oficialii britanici si americani vor acorda totusi cel putin cateva saptamani inspectorilor Natiunilor Unite pentru verificarea informatiilor furnizate de Bagdad, inainte de a declansa o eventuala actiune militara.
Spectrul razboiului se indeparteaza astfel cu cel putin o luna, timp in care expertii ONU au misiunea de a controla pe teren veridicitatea celor declarate de regimul Saddam Hussein.
Raportul, considerat istoric, a fost inmanat inspectorilor ONU aflati la Bagdad inca de sambata – cu o zi inainte de expirarea termenului-limita prevazut in Rezolutia 1441. Cateva ore mai tarziu, documentul ajungea in Cipru, ieri urmand sa fie trimis la New York si Viena. Din cele trei copii ale raportului, una urma sa fie inmanata Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, una agentiei ONU responsabile cu inspectiile irakiene si una Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite. Cele 15 state membre permanente ale Consiliului nu vor putea vedea insa documentul inainte ca acesta sa fie analizat de reprezentantii celor doua agentii ONU, care au si sarcina de a compara, intr-o prima faza, continutul celor 12.000 de pagini cu propria baza de date.
Bagdadul neaga
In raport, Irakul sustine, asa cum a facut-o si pana acum, ca nu dispune de arme de distrugere in masa. Americanii si britanicii sustin insa contrariul. Totusi, Bagdadul a pus pe hartie in detaliu toate activitatile cu dubla utilitate – civila si militara -, nominalizand totodata acele tari si companii care au ajutat in trecut la dezvoltarea arsenalului de distrugere in masa si la fabricarea de rachete balistice cu raza lunga de actiune, interzise in Irak ulterior Razboiului din Golf, de la inceputul anilor *90.
-Sa speram ca este un raport franc si corect. Ma iertati insa daca, stiind atat de multe despre trecutul lui Saddam Hussein, imi permit sa raman sceptic-, a fost parerea premierului britanic, Tony Blair, cu privire la document. La randul lui, presedintele american, George W. Bush, a precizat, prin intermediul purtatorului de cuvant al Casei Albe, Ai Fleischer, ca -vom cotinua sa colaboram cu alte tari pentru a ne atinge scopul final – acela de a pune capat incercarilor lui Saddam Hussein de a-si procura arme de distrugere in masa-.
SUA si Marea Britanie s-au abtinut sa interpreteze negarea Irakului cu privire la detinerea armelor letale drept o incalcare a Rezolutiei 1441 a Natiunilor Unite, asa cum amenintasera in trecut. Aceasta, in pofida vocilor radicale auzite de la Washington – precum vicepresedintele Dick Cheney sau secretarul Apararii Donald Rumsfeld -, care militeaza pentru razboi.
O -declaratie corecta, intreaga si completa-
Doar cateva detalii despre mult asteptata declaratie irakiana erau disponibile ieri, autoritatile de la Bagdad invitand o parte din ziaristii acreditati sa vada raportul, dar fara a-l rasfoi. In scurtul timp pe care l-au avut la dispozitie – intalnirea cu presa a fost brusc intrerupta dupa ce ziaristii ramasi pe afara au spart geamurile incercand sa intre in sediul Comisiei Nationale irakiene pentru Dezarmare -, jurnalistii au putut afla ca raportul contine trei parti, fiind insotit totodata de 12 CD-ROM-uri. Prima si cea mai importanta parte a documentului redactat in limba engleza – -Declaratia corecta, intreaga si completa, plus documentele adiacente- – acopera perioada de dupa sfarsitul razboiului din Golf si pana in prezent. Aceasta prima parte se concentreaza pe activitatea balistica a Irakului, dar si pe problematica armelor chimice, biologice si nucleare. Pe CD-ROM, a doua sectiune cuprinde o serie de raporte bianuale, incepand tot din 1991. De mentionat ca, din 1998, cand inspectorii ONU au fost siliti sa paraseasca teritoriul irakian, fiind acuzati de spionaj in favoarea SUA si a Israelului, astfel de documente nu au mai ajuns in Occident. In sfarsit, a treia sectiune este dedicata detaliilor practice ale procesului de monitorizare.
AFP: -ONU evalueaza, SUA hotarasc-
Natiunile Unite vor juca un rol central in evaluarea raportului irakian privind armamentul de distrugere in masa, dar modul de desfasurare a procesului de dezarmare va depinde, in mare masura, de decizia americana privind regimul lui Saddam Hussein, comenteaza AFP.
Dincolo de retorica americana indreptata impotriva lui Saddam, decizia americana va lua in considerare si factori legati de politica interna, economie si mentinerea echilibrului intr-o zona petroliera strategica, afirma analisti si experti americani.
Misiunea ONU a fost definita cu claritate printr-o serie de rezolutii care instituie un regim complex de inspectii, avand drept scop obtinerea confirmarii faptului ca Irakul nu mai incearca sa obtina arme balistice, nucleare, chimice si bacteriologice.
Raportul irakian le ofera inspectorilor elemente noi, inclusiv legate de noile locatii care trebuie vizitate.
Activitatea inspectorilor este uriasa, presupunand deplasarea fizica in cateva sute de locatii, dar si prelevarea de mostre, analizarea acestora si elaborarea de rapoarte pentru Consiliul de Securitate al ONU. Aceste demersuri laborioase intra in contradictie cu nerabdarea Statelor Unite fata de amenintarea pe care o reprezinta Saddam Hussein pentru intreaga lume. Mesajul american a fost repetat fara intrerupere in ultimele saptamani: daca ONU nu reuseste sa isi faca datoria, Statele Unite vor prelua conducerea unei coalitii avand drept misiune dezarmarea Irakului.
Chiar daca Statele Unite anunta drept obiectiv si inlaturarea regimului de la Bagdad, nu este clar daca administratia de la Washington este decisa sa treaca la fapte. Diplomatii acreditati la Bagdad considera ca decizia finala a presedintelui american va depinde de numeroase elemente.
George W. Bush va trebui sa se prezinte in fata electoratului in 2004 cu cele mai bune rezultate posibile, iar prezenta unei forte de ocupatie americane in Irak sau chiar instituirea unui guvern provizoriu la Bagdad nu ar reprezenta argumente in favoarea sa.
Costul unui razboi pe care Statele Unite ar trebui sa il suporte in mare parte ar putea avea un impact negativ, in conditiile in care economia americana se afla in plina criza, iar instabilitatea preturilor petrolului ar avea efecte serioase. O alta mare necunoscuta ramane stabilitatea Arabiei Saudite, aliat strategic al Statelor Unite si o tara cu un rol important in reglementarea pretului mondial al petrolului, acuzata insa ca ar finanta terorismul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
