Un referendum al apatiei si al fricii in acelasi timp, a zguduit vineri Uniunea Europeana si candidatii ei la aderare. Irlandezii au spus nu ratificarii Tratului de la Nisa din decembrie anul trecut, prin care se stabilisera principiile modificarii institutiilor comune ale UE si ale extinderii acesteia. Nascut cu mare greutate, Tratatul isi asteapta ratificarea obligatorie in toate cele 15 tari membre UE. Inceputul l-a facut Irlanda, unica tara din UE in care asemenea chestiuni se decid prin referendum. Votul negativ irlandez constituie o surpriza. Una extrem de neplacuta si de proportii. Acesta pune bete in roate remanierii institutiilor europene- o chestiune absolut necesara pentru eficientizarea si democratizarea lor- si da o lovitura sperantelor celor 12 state ale Europei Centrale si de Est de a deveni cat mai curand membre ale Uniunii.
Pentru cei care nu vad cu ochi buni tendinta consolidarii autoritatii UE in defavoarea autoritatii guvernelor nationale, votul irlandez este ridicat la rang de mare exercitiu democratic. Poporul a vorbit! Este o usoara exagerare, pentru ca referendumul irlandez a avut loc, infundat intr-un mare absenteism. A votat doar 32,9 procente din electorat. Peste 54 procente dintre voturi au respins ratificarea Tratului de la Nisa si 46 de procente au consemnat aceptarea sa. Votul negativ, insa, ramane. Cum vor vota sub influenta sa Parlamentele din celelalte tari din UE? Si care ar mai fi forta votului-de presupus favorabil Tratului de la Nisa-in conditiile in care referendumul irlandez impinge spre o alta Nisa sau cel putin la un tratat cu modificari speciale doar pentru Dublin. La aceasta ora multi lideri europeni se gandesc la respingerea acordului de la Maastricht, de catre Danemarca si la inlesnirile care i-au imbunat pana la urma pe danezi, inaintea celui de-al doilea referendum.
Absenteismul irlandez ar putea fi pus in legatura cu faptul ca institutiile europene nu se bucura de prea multa incredere. A doua caracteristica a referendumului-frica- are cauze mult mai palpabile. Irlanda, tara cu una dintre cele mai robuste economii din UE- stadiu la care a ajuns folosind fonduri UE- nu doreste sa-si piarda privilegiile. Irlandezii se tem ca impartind fonduri si noilor membri dupa primirea lor, ei vor primi mai putin din tortul cel mare. Imaginea popularizata a unui taran polonez -dintre alte milioane similar lui- care ar intra in UE cu doua vacute, dar cu mari pretentii de a fi sprijinit a prins printre alegatori. -Banii nostri vor ajunge la fermierii polonezi- a avertizat in timpul campaniei, Anthony Coughlan, secretarul Platformei Nationale, care a militat pentru un vot negativ. -Nu a fost nimic in Tratatul de la Nisa, care sa fie bun peentru Irlanda, care sa motiveze oameni- a sustinut acesta. Irlandezilor le este frica-tot referendumul a dovedit-o- de imigarea fortei de munca, dupa extinderea UE. O tara care a umplut lumea de emigranti nu accepta usor imigratia. Ei vad ca in jurul Dublin-ului au si aparut ghetouri ale diverselor etnii, care si-au gasit refugiul in Irlanda in ultimii ani, iar extrapolarea acestei situatii nu este pe placul populatiei autohtone. In sfarsit, dar nu in cele din urma, iraldezii se tem si de ce ar putea aduce pentru ei Forta de Reactie Rapida a UE. Irlanda, tara neutra prin traditie nu se poate sa nu se nelinisteasca de viitorl ei si in acest context. Revelatii de acest fel au aparut nu cu mult timp inaintea unui referendum, care se indrepta spre DA. Dar socialistii si grupurile religioase, nationalistii si aparatorii mediului au apasat pe pedala perspectivelor concrete previzibile si au pus in fata irlandezilor intrebari la care campania pro-Nisa a Guvernului nu a dat nici un raspuns. Acesta isi deplange acum campania simplista bazata pe -Yes-, care nu a explicat alegatorilor avantajele care ar decurge prin aderarea la Tratul de la Nisa. Premierul Bertie Ahren si vicepremierul Mary Harney au o mare vina in acest caz. Intr-o declaratie de incercare a atenuarii situatiei reflectate de votul irlandez acesta a mentionat: – In timp ce sunt sigur ca marea majoritate a populatiei Iraldei ramane strans legata de Uniunea Europeana si de extinderea sa, este clar ca exista anxietati si ingrijorari referitoare la viitorul care depaseste termenii tratului-.
Presedintele Consiliului Europei, Romao Prodi si premierul Suediei Goran Persson si-au declarat -dezamagirea profunda- intr-un comunicat comun, dar si hotararea de a lucra in continuare la extinderea UE. Din lectia irlandeza cei doi au inteles ca cetatenii europei trebuie implicati mai mult in dezbaterile privind viitorul UE. In tarile candidate la UE domneste ingrijorarea si descurajarea mascate ici colo de un optimism facil. Vom gasi solutii afirma ministrul de externe ungar, Janos Martonyi. Ministrul de externe ceh, speculeaza ca extinderea nu este in pericol, atata timp cat nu de mult 54 procente dintre irlandezi acceptasera ideea. Slovacia considera ca -votul irlandez nu este o veste buna pentru Europa-. Premierul polonez Kwasniewski il apreciaza ca -o veste trista-. Presa belgiana consodera ca -irlandezii au dat o palma Bruxelles-ului-. Despre palme vorbeste si presa britanica, cea germana multumeste irlandezilor ca au readus in discutie viitorul Europei, iar cea italiana ii felicita ca s-au revoltat -impotriva unui acord obscur, de nanteles, extravagant-
