Peisajul politic al Turciei ar putea fi reconstruit cu ocazia alegerilor legislative de duminica. Partidul Islamist Moderat, al carui lider a fost exclus de la scrutin, conduce in sondajele de opinie. Toate datele indica posibilitatea ca aceasta formatiune sa guverneze impreuna cu centru-stanga.
Trei formatiuni – una reformatoare, una populista si una islamica – au dominat campania electorala. Votul de maine este urmarit cu atentie sporita de capitalele europene, care trebuie sa deschida, cu Ankara, negocierile de aderare la Uniune. Guvernul care va reiesi in urma alegerilor va avea dificila misiune de a redresa economia, de a continua reformele economice si politice si de a inscrie ferm Turcia pe calea spre Europa. Sondajele prezic -un val de raceala- care ar putea inghiti multe dintre formatiunile care au dominat viata politica in ultima perioada. De regula, notau analistii, turcii coboara rar in strada pentru a-si exprima frustrarea, dar ei isi pedepsesc liderii in cursul alegerilor.
Un lider interzis
Doua formatiuni par sa-si fi asigurat deja simpatia electoratului, in cautare de noi sperante. Partidul Dreptatii si Dezvoltarii (AKP), fondat in anul 2001, dupa dizolvarea Partidului Virtutii, se afla in fruntea tuturor sondajelor de opinie, cu 25-30% din intentiile de vot. Un scor de-a dreptul surprinzator, avand in vedere ca, printr-o decizie a consiliului electoral, liderului AKP, Recep Tayyip Erdogan, i s-a refuzat inregistrarea candidaturii si, implicit, participarea la alegeri. Fost primar al Istanbulului, el a evitat o pedeapsa cu inchisoarea pentru indrazneala de a declama public un poem religios.
Decizie de ultima ora
Procedura judiciara intentata pe langa Curtea Constitutionala cu scopul obtinerii dizolvarii AKP nu i-a descurajat insa pe partizanii partidului. Institutiile de stat raman neincrezatoare in acest partid conservator, unii dintre liderii acestuia avand un trecut islamist. Acestia din urma sustin ca au evoluat, iar programul lor evita orice referire la o religie care, printre altele, nu mai divizeaza societatea turca, asa cum s-a intamplat in anii *90, in momentul ascensiunii Partidului Prosperitatii. De remarcat ca ieri, cu doua zile inainte de scrutin, Curtea Constitutionala a decis sa amane examinarea cazului Erdogan. In comunicatul remis publicitatii in acest sens, se precizeaza ca s-a ajuns la aceasta hotarare -pentru a-i oferi lui Erdogan posibilitatea de a-si pregati apararea-.
Berlusconi local
Partidul Republican al Poporului (CHP), fondat de Ataturk, reprezinta sperantele stangii laice. Creditata cu 15-20% din optiuni, aceasta formatiune, care nu a avut reprezentanti in parlamentul demisionar, anunta o revenire in forta pe arena politica a tarii. Gratie prezentei in randurile lui a fostului ministru al economiei, Kemal Dervis, CHP poate conta pe sprijinul a numerosi oameni de afaceri, care doresc sa asigure, prin votul lor, continuitatea reformelor economice convenite cu Fondul Monetar International (FMI). In plus, Dervis este privit de comunitatea internationala ca un partener de dialog de incredere. Mai ales ca noile partide, precum Partidul Tinerilor, condus de milionarul Cem Uzan, pe care presa locala l-a calificat drept -un Berlusconi in versiune turca-, au promis sa renunte, pe viitor, la serviciile FMI si sa cheltuiasca mai mult pentru sectorul social.
Sanse precare
Coruptia, legaturile incestuoase dintre lumea politica si anumite banci falimentare, precum si anii de proasta gestionare au epuizat Turcia. Iar semnele timide de redresare nu au darul de a-si spune cuvantul asupra nivelului general de trai. Somajul a afectat deja doua milioane de persoane, in marea lor majoritate tineri. Fara indoiala, cele trei partide membre ale coalitiei actuale nu pot fi facute unicele responsabile ale unei crize care se contura la orizont de mult timp. In schimb, ele risca sa plateasca o grea factura. Printre acestea, doar Partidul Actiunii Nationaliste (MHP) tinde sa se apropie de cele 10 procente necesare intrarii in parlament, in timp ce Partidul Democratic de Stanga (DSP) a scazut puternic in sondajele de opinie, mai ales dupa ce starea de sanatate a liderului formatiunii, premierul Bulent Ecevit, s-a aflat la originea turbulentelor guvernamentale care au condus la convocarea alegerilor anticipate. In ceea ce priveste Partidul Patriei Mama (ANAP), el continua sa sufere de o imagine terna, din cauza acuzatiilor de coruptie, desi presedintele ANAP, Mesut Yilmaz, a depus eforturi considerabile pentru accelerarea procesului de punere in aplicare a reformelor necesare aderarii la UE.
Sfarsitul unui sistem
Limitand accesul la Adunarea Nationala, sistemul de baraj exclude voturile a milioane de alegatori. Printre partidele care se bat pentru a fi reprezentate in parlament figureaza Partidul prokurd Dehap care, pentru a-si spori sansele, s-a aliat cu micile formatiuni de stanga, precum Partidul Caii Juste, al lui Tansu Ciller. In opinia analistilor, alegerile de duminica au menirea de a primeni peisajul politic al Turciei, scrutinul semnaland, potrivit aprecierilor comentatorilor, sfarsitul unui sistem politic clientelist. Legaturile dintre partidele politice si instrumentele financiare au fost rupte de reformele economice, politicienii nu au mai putut apela la banii statului pentru a atrage electoratul, momindu-l cu tot felul de credite avantajoase. Populatia vrea lideri noi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
