Acasă În Lume Ascensiunea extremismului, cel mai mare pericol al alegerilor europarlamentare

Ascensiunea extremismului, cel mai mare pericol al alegerilor europarlamentare

DISTRIBUIȚI

Apropierea scrutinului pentru alegerile europarlamentare, dar și o serie de sesiuni de vot național, indică o recrudescență a fenomenului extremis­mului în Europa. Mișcări puternice se înregistrează în general în vestul Europei, acolo unde partidele extremiste încearcă să puncteze pe tema imigrație. Pentru aceste alegeri europarlamentare, extremiștii de dreapta din Franța și Olanda, conduși de Marie Le Pen și Geert Wilders, au convenit să formeze Alianța Europeană pentru Libertate (EAF) care să lupte împotriva „monstrului din Bruxelles“. De asemenea, îngrijorătoare sunt și cifrele în ascensiune ale Partidului Libertății din Austria, condus în trecut de carismaticul lider extremism austriac, Jorg Haider. În schimb, în estul Europei, extremismul mizează pe o doză bine administrată de politică naționalisto-revanșardă. Așa se întâmplă și în Ungaria, acolo unde alegerile parla­mentare naționale de pe 6 aprilie 2014, dar și cele europarlamentare de la finalul lunii mai, au declanșat campanii populiste care ating conștient sensibilități în țările vecine. Una dintre acestea este România, acolo unde pasivitatea liderilor de la București, dar și interesele politice comune în sânul familiilor politice europene, au permis în ultimii ani politicienilor de la Budapesta să folosească România drept poligon al propagandei politice interne. Pe un astfel de fundal, partidul de extremă dreapta Jobbik din Ungaria, un mic satelit politic al Fidesz-ului premierul Viktor Orban, a ales să-și facă campanie în România agitând discursul revizioniste și încer­când pe alocuri angajarea unor conflicte cu forțele de ordine din România din partea unor membri din Ungaria, sau simpatizanți Jobbik din România. O situație fără precedent care a impus un răspuns ferm din partea autorităților de la București, inclusiv amenințarea declarării ca persoane indezirabile a unor lideri politici extremiști sau a unor activiști din rândul organizațiilor extremiste, unele chiar de inspirație neo-nazistă din Ungaria care au fost deja interzise de instanțele judecătorești din Ungaria. Zilele trecute, președintele României, Traian Băsescu, a declarat că „oricine poate fi cu ușurință expulzat în plin sejur de pe teritoriul României, dacă nu respectă legile și Constituția“. Un avertis­ment direct pentru personaje precum liderul Jobbik, Vona Gabor, un personaj cu o atitudine constant provocatoare la adresa Bucureștilor.

Iredentismul, rețeta electorală de succes a Jobbik

În ciuda faptului că acesta a încercat să se disculpe de astfel de acuzații, cifrele în sondaje o arată foarte clar. Beneficiarii populismului pe segmentul revanșardo-naționalist al etnicilor maghiari din România sunt nimeni alții decât Fidesz și Jobbik. În urmă unui sondaj recent al Ispos, citat de agenția MTI, partidul naționalist Jobbik înregistra o creștere în intenția de vot a ungurilor de la 9% la 11%, la fel ca și Fidesz-ul lui Orban care a crescut de la 30% la 32%. Reamintim că de la 1 ianuarie 2011, Ungaria a simplificat legea de acordare a cetățeniei maghiare iar până la sfârșitul anului trecut se înregistrau deja 420.000 de cereri de acordare a cetățeniei, din care 300.000 erau numai din România. Multe dintre acestea veneau din oportunism deoarece posesorii lor puteau călători în SUA, Canada și Australia fără a mai avea nevoie de viză. Numai că, în paralel, etnicii maghiari din România pot vota în cadrul alegerilor interne din Ungaria iar opțiunile lor merg către Fidesz și Jobbik, partidele care au militat pentru și apoi au legiferat acest privilegiu. Circa opt milioane de cetățeni ai Ungariei sunt eligibili pentru a vota iar cele circa 400.000 de persoane cu drept de vot ar reprezenta aproximativ încă cinci procente care vor merge înspre Jobbik și Fidesz. Așa cum o arată sondajul Ipsos, cele două partide au crescut împreună cu 4% în ultima lună pe fondul unei campanii agresive, inclusiv pe teritoriul României. Jobbik își face campanie electorală cu fluturași în cutiile poștale din mai multe orașe din centrul țării, organizează miting-uri, dar și întâlniri cu alegătorii din rândul comunității maghiari din România, cărora li se servesc discursuri patriotarde și revanșarde ce incită la ură interetnică.

UDMR, partizan al acțiunilor extremiste din interior

În România, UDMR-ul joacă un rol de catalizator ipocrit al naționalismului revanșard unguresc. UDMR are relații excelente cu Fidesz-ul, principalul partid în preferințele electoratului din Ungaria, împreună cu care face parte din aceeași familie politică europeană, cea a PPE. Deși la nivel de retorică UDMR condamnă partidele extremiste din Ungaria și politica lor, liderii UDMR au constant același tip de discurs în care nu se feresc să introducă termeni tari ce le trădează adevărate intenții. Autoritățile locale și de la București care sunt împotriva autonomiei vreunei părți a României pe criterii etnici, fapt ce interferează de altfel cu prevederile Constituții privind caracter unitar și suveran al României devin dintr-o dată „dușmani ai maghiarimii“ și un „pericol“ pentru aceștia. „Dușmanii libertății noastre nu au dispărut, pericolul nu a trecut. (…) Trebuie să ne luptăm pentru fiecare clasă cu predare în limba maghiară, pentru fiecare școală. Trebuie să ne luptăm pentru a putea folosi limba maternă, pentru plăcuțele bilingve, pentru instituțiile de cultură. Din nou și din nou, trebui să începem să ne apărăm imobilele pe care le-am recuperat și să urnim procedura de restituire, care e tot la viteza melcului. Simbolurile noastre sunt atacate de persoane care nu înțeleg că nicio comandă și nicio poruncă nu poate să smulgă din inimile noastre simbolurile noastre, cultura, limba. Ei sunt cei care lucrează cu măsuri duble: spun să renunțăm la identitatea noastră națională, pentru că ne ține în loc, ca și cum s-ar îngrijora pentru noi, când, în realitate, vor să ne ia libertatea. (…) Mă revoltă și le spun să nu fie cu două măsuri", a spus declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor, cu ocazia unor manifestări dedicate sâmbătă Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, ce a avut loc sâmbătă. O declarație tăioasă pentru un partid care se vrea moderat și care vorbește despre drepturi câștigate pe calea dialogului cu o țară ca România care poate fi oricând un model în Europa în materie de drepturi acordate celor aproape 20 de minorități care locuiesc pe teritoriul ei.

Mădălin Necșuțu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.