Ingrijorata, probabil, de perspectiva egalitatii cu restul statelor membre NATO – care, dupa Praga, ar putea depasi pragul de 25 -, dar si de viitoarea masivitate a Aliantei, Marea Britanie a pregatit un plan de reforma care sa revigoreze vechea organizatie si sa o fereasca de ispita de a se transforma intr-un simplu centru pentru dezbateri politice.
Reformele, care urmeaza sa fie facute publice la summitul din noiembrie, din capitala ceha, dar au fost deja prezentate in premiera internationala de publicatia britanica -Jane*s Foreign Report-, sunt axate pe fragmentarea ad-hoc a Aliantei, in functie de interesele fiecarui stat membru. NATO, se spune in documentul britanic, opereaza acum pe principiul egalitatii, fiecare stat membru avand drept de veto asupra tuturor deciziilor si operatiunilor intregului bloc euro-atlantic. Dat fiind insa noul climat international de securitate, Marea Britanie apreciaza ca mult mai potrivita este formarea unor asa-numite -coalitii ale consensului-, aranjamente militare ad-hoc din care face parte un numar limitat de state, si anume cele interesate direct. Restul, spun britanicii, vor avea dreptul de a decide daca sa contribuie sau nu la aceste operatiuni individuale. In cazul in care nu se implica, unui stat membru ii va fi refuzat ulterior dreptul de a avea un cuvant de spus in ce priveste operatiunile respective, modul in care sunt conduse si finalitatea lor.
Propunerea reprezinta o continuare a mai vechilor solicitari ale SUA, care, furnizand majoritatea trupelor si logisticii in operatiuni militare, precum cele din Balcani, se considera indreptatite sa controleze cat de mult posibil evenimentele de pe teren, potrivit propriilor interese, fara a fi nevoite sa faca fata criticilor celorlati membri, neimplicati direct.
In sprijinul reformelor propuse, Londra aduce in principal argumentul sfarsitului Razboiului Rece, afirmand ca, daca atunci NATO se astepta ca toti membrii sai sa intre in lupta, acum exista prea putine sanse ca securitatea intregului continent sa fie afectata. Operatiunile actuale, conchid britanicii, nu au nevoie de contributia tuturor statelor membre.
Mai multe puteri pentru secretarul general
Londra militeaza, de asemenea, pentru eficientizarea procesului de decizie. O solutie ar fi imputernicirea secretarului general al NATO, un european, de a decide, dupa consultarea statelor membre, si in consens cu seful militar al Aliantei, un american, cele mai potrivite optiuni de interventie. Acestea vor fi ulterior discutate de Consiliul Nord-Atlantic, format din reprezentantii permanenti ai statelor membre, care are cuvantul final. Procesul va urma aceleasi principii ca si pana acum, numai ca numarul de optiuni discutate va fi mai mic, gratie interventiei efective a secretarului general.
Tot la Praga, britanicii vor sa se dezbata o noua declaratie referitoare la misiunile NATO, in schimbare in prezent, care sa insoteasca conceptia strategica adoptata de Alianta acum cativa ani. Declaratia va reprezenta in esenta o reinnoire a aliantei SUA-Europa, zdruncinata nu de putine ori in ultimul timp de declaratii transatlantice cu iz de cearta.
Incurajari americane pentru Bulgaria
Presedintele american, George Bush, a incurajat Sofia, cu ocazia intrevederii avute, marti, la Casa Alba, cu premierul bulgar, Simeon de Saxa Coburg-Gotha, sa isi continue eforturile pentru a obtine aderarea la NATO.
-Presedintele Bush ne-a incurajat sa depunem eforturi intense pana in ultimul minut dinaintea summit-ului (de la Praga, din noiembrie) si cred ca este ceea ce vom avea de facut-, a spus premierul vecin.
Pentru a-si spori sansele, Bulgaria a intreprins reforme militare accelerate pentru a-si adapta armata la normele NATO. Pana in 2004, fortele sale militare se vor reduce cu circa 22.000 de persoane, pentru a ajunge la cifra de 45.000. In anul 1999, armata bulgara cuprindea 93.000 de persoane.
Presedintele Comitetului american pentru extinderea NATO, Bruce Jackson, a apreciat, la inceputul lui martie, ca aderarea Bulgariei -are un sens strategic- in sud-estul Europei.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
