Acasă În Lume Bugetul UE după 2020 trebuie să corespundă obiectivelor

Bugetul UE după 2020 trebuie să corespundă obiectivelor

DISTRIBUIȚI

Deputații europeni au adoptat poziția privind viitorul buget pe termen lung al UE, care ar trebui să finanțeze priorități noi și să compenseze orice deficite cauzate de Brexit.

Parlamentul European a adoptat două rezoluții privind cheltuielile și veniturile viitorului cadru financiar multi-anual (MFF), care se va aplica din 2021.

Noul MFF trebuie să ofere mijloacele prin care să fie combătute noile provocări

Parlamentul vrea ca bugetul UE să corespundă priorităților politice și să răspundă unora dintre noile provocări cu care se confruntă toate statele membre – migrația, apărarea, securitatea sau schimbarea climatică. Deputații consideră că limita actuală privind cheltuielile UE ar trebui ridicată de la 1% la 1,3% din PIB-ul UE pentru a putea finanța aceste noi priorități fără să fie sacrificate regiunile cele mai sărace ale UE sau comunitățile agricole.

Printre propunerile-cheie se numără susținerea programelor de cercetare, Erasmus+, Inițiativa pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și sprijinul pentru IMM-uri, precum și investițiile în infrastructură prin intermediul Connecting Europe Facility (CEF).

Deputații avertizează că ”niciun acord privind MFF nu poate fi încheiat fără progres în privința resurselor proprii” – adică veniturile la bugetul UE. Cheltuielile și veniturile trebuie considerate un pachet unic.

Reducerea contribuțiilor directe ale statelor membre

Rezoluția se bazează pe raportul Grupului la nivel înalt privind resursele proprii și cere întărirea resurselor proprii existente şi introducerea progresivă a unor noi resurse proprii. Acestea ar putea proveni din resurse revizuite de TVA, dintr-o parte a taxelor pe profit, dintr-o taxă pe tranzacțiile financiare sau aplicată în sectorul digital sau din taxe pe mediu.

Noile resurse proprii ar trebui:

• să aducă o reducere substanțială (țintită la 40%) a proporției contribuțiilor directe bazate pe VNB (Venitul Naţional Brut), creând economii la bugetele statelor membre și eliminând logica ”rentabilităţii echitabile” și a ”jocurilor de sumă nulă” între plătitorii neți și beneficiari;

• să elimine toate rabaturile și corecțiile de care beneficiază doar unele state membre;

• să acopere pierderile cauzate de Brexit fără să crească povara generală fiscală asupra cotribuabililor UEi

Rezoluția redactată de co-raportorii Jan Olbrycht (PPE, PL) și Isabelle Thomas (S&D, FR) privind bugetul UE pe termen lung după 2020 a fost adoptată cu 458 voturi la 177 și 62 abțineri.

Rezoluția co-raportorilor Gérard Deprez (ALDE, BE) și Janusz Lewandowski (PPE, PL) privind reforma sistemului UE de resurse proprii a fost adoptată cu 442 voturi la 166 și 88 abțineri.

Ce urmează

Cele două poziții reprezintă contribuția PE la propunerile legislative ale Comisiei care vor fi prezentate în mai 2018. Adoptarea Regulamentului MFF are nevoie de consimțământul PE.

Rezoluțiile cer ca negocierile între Parlament, Comisie și Consiliu să înceapă imediat pentru a ajunge la un acord înainte de alegerile europene.

• Peste 94% din bugetul UE merge către cetățeni, regiuni, orașe, ferme și afaceri. Cheltuielile administrative ale UE reprezintă mai puțin de 6% din total, iar salariile reprezintă în jur de jumătate din cei 6% (sursa: Comisia Europeană)

• Un chestionar arată că europenii așteaptă soluții de la UE. Cei mai mulți respondenți cred ca Europa trebuie să facă mai mult în mai multe domenii de la securitate la migrație și șomaj (sursa: Eurobarometer).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.