Chirac si Schroder se cearta pe extinderea UE
Un nou esec. Presedintele Jacques Chirac si cancelarul Gerhard Schroder au lasat, si de aceasta data, sa planeze indoiala in privinta sanselor de a se ajunge la un acord franco-german legat de finantarea extinderii Uniunii Europene, inaintea summit-ului UE de la Bruxelles, din 24 si 25 octombrie.
-In masura posibilitatilor, vom incerca sa identificam un punct de vedere comun pana la reuniunea de la Bruxelles, dar, mai sigur, acest lucru se va produce inainte de Copenhaga (11-12 decembrie)-, a recunoscut Schroder, la incheierea unui dineu neoficial de la Palatul Elysee. -Mai exista unele chestiuni ce reclama o apropiere a pozitiilor noastre-, a explicat cancelarul german. Nuantand, presedintele Chirac a confirmat, la randul sau, ca divergentele pe capitolele -financiar si agricol- persista. Germania, principalul contribuabil la bugetul european, este preocupat sa evite o explozie a cheltuielilor comunitare dupa trecerea de la 15 la 25 de membri, etapa prevazuta pentru 2004. Franta, principalul beneficiar al politicii agricole comune – un sfert din subventiile alocate in 2000 – se opune oricaror modificari a modalitatilor de finantare a ajutoarelor agricole inainte de 2006, termen fixat in -Agenda 2000-. Luni seara, la Paris, cei doi nu au reusit sa rezolve problema. Oricum, Chirac si Schroder se vor intalni, din nou, la 24 octombrie, in incercarea de a -pune la punct pozitiile noastre comune in diferite domenii-, potrivit afirmatiilor liderului de la Elysee. Dar pana atunci, Schroder s-a grabit sa spulbere aprecierile rautacioase, conform carora Franta si Germania nu vor sa coopereze in procesul de largire a UE. -Este o parere total nefondata-, a spus cancelarul. Iar dovada o constituie faptul ca cei doi demnitari au prezentat un front comun in privinta Pactului de stabilitate a zonei euro, care -trebuie respectat, dar in functie de conjunctura internationala. Este de la sine inteles ca dorim sa respectam Pactul, dar in spiritul cresterii-, a aratat Schroder. -Tocmai de aceea, noi am dori ca Pactul sa fie intepretat intr-o maniera flexibila si adaptabila, in functie de situatia conjuncturala internationala-, a adaugat el, felicitand Comisia Europeana, care, a spus Schroder, -a inteles, in sfarsit, aceasta dimensiune a stabilitatii-. Ca si Germania, Franta flirteaza cu un plafon de trei procente din PIB din deficitul public fixat de Pactul de stabilitate, menit sa insoteasca trecerea la euro. Dar numai Parisul se afla in vizorul Comisiei Europene, din cauza amplorii deficitului lui din 2002, care ar trebui sa fie de 2,6%. Printre altele, bugetul pe 2003 mizeaza pe o simpla stabilitate de deficit. Franta a explicat ca politica sa bugetara ia in considerare incetinirea cresterii mondiale si majorarea cheltuielilor militare, masura considerata indispensabila in contextul mondial actual. (S.H.)
