Acasă În Lume Criza din Crimeea creează divergențe în sânul UE

Criza din Crimeea creează divergențe în sânul UE

DISTRIBUIȚI

Tactica principalelor state din UE de a nu face o opoziție vehementă față de acțiunile Rusiei în peninsula Crimeea, parte intergrantă a Ucrainei, începe să fie contestară de anumite state din blocul răsăritean al UE, mult mai expuse la amenințarea unui potențial conflict deschis. După ce s-a erijat într-un purtătorul de mesaj informal al Europei în cazul EuroMaidanului de la Kiev, Polonia vrea ca și în cazul Crimeei, UE să vină cu mesaj la fel de prompt și solidar și să se constituie într-o contrapondere la acțiunile Rusiei de invadare a peninsulei din sudul Ucrainei. În special Germania, țară a cărei voce ar putea fi singura care ar putea face vreo diferență la Moscova. Tocmai din această cauză, premierul polonez Donald Tusk a ieșit ieri cu un mesaj dur la adresa Berlinului în care acuză o atitudine pasivă a Germaniei la agresiune rusă din Crimeea cauzată de relațiile economice strânge dintre Berlin și Moscova. „Dependența Germaniei de gazul rusesc poate limita cu adevărat suveranitatea Europei. Sunt convins de acest lucru“, a declarat Tusk în fața presei, cu două zile înaintea unei vizite a cancelarului german Angela Merkel la Varșovia. „Pentru mine, problema Ucrainei este problema viitorului și securității Uniunii Europene“, a declarat premierul polonez aflat în vizită la o bază militară în nordul Poloniei. El s-a pronunțat pentru „o anumită revizuire a politicii energetice“ a UE. „Voi discuta foarte deschis despre acest lucru cu Merkel, subliniind că actualele concepții despre politica privind clima și gazele riscă să constituie o amenințare pentru securitatea și suveranitatea Europei întregi“, a insistat el. „Voi formula fără echivoc opiniile noastre pe tema amenințărilor legate de dependența de gazul și banii rusești. Aceasta, bineînțeles, nu privește decât Germania, dar Germania constituie un exemplu puternic al acestui fenomen în ultimii ani“, a declarat Tusk. Oficialul de la Varșovia a anunțat că va discuta cu omologul său german despre „cum ar putea rectifica germanii unele decizii economice, pentru a evita o paralizie a Europei în momentul în care aceasta trebuie să reacționeze rapid și să adopte o poziție clară“.

România nu va recunoaște rezultatele diferendului de 16 martie

?ê?£i România a formulat ieri o poziție tranșantă referitoare la referendumul ce urmează a fi organizat în data de 16 martie în care locuitorii Crimeei vor fi invitați la urne pentru a vota alipirea regiunii la Federația Rusă, în condțiile în care autoritățile pro-ruse s-au antepronunțat deja în favoarea unei astfel de decizii. Mai mult, SUA estima recent prezența a circa 20.000 de militari ruși în regiune, dar și a diverselor facțiuni paramilitare pro-ruse care împreună cu militarii ruși țin sub sechestru mai multe cazărmi ale unităților ucrainene. „Nimeni din comunitatea economică, euro-atlantică nu va recunoaște decizii adoptate cu prezență militară rusă în Crimeea, decizii care ar contraveni puterii suverane a Ucrainei, care se exprimă prin intermediul guvernului legitim de la Kiev, prin intermediul Parlamentului, care este absolut legitim, astfel încât poziția noastră va fi extrem de clară“, a declarat șeful diplomației române, Titus Corlățean, aflat în vizită de lucru la Kiev. Rusia a făcut și ea ieri un anunț, prin vocea ministrului său de Externe, Serghei Lavrov, prin care a spus că va face o serie e propuneri pentru rezolvarea crizei din Ucraina și că a respins format de discuții proprus de Merkel și Obama.  Moscova a argumentat că a găsit „o concepție care nu ne convine, pentru că totul a fost formulat în sensul unui pretins conflict între Rusia și Ucraina și în cel al recunoașterii acestui fapt“.

Mădălin Necșuțu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.