Razboiul dintre Rusia si Georgia se amana. Procesul de reglementare a situatiei din Transnistria va continua. Moscova si Kiev vor crea un consortiu international de transport al gazelor naturale spre Europa. Asa s-a hotarat ieri, la summit-ul CSI de la Chisinau, reuniune menita sa demonstreze ca CSI mai are un cuvant de spus. Intrebarea care se pune este daca cele opt documente comune semnate de cei 11 sefi de stat adunati in capitala Republicii Moldova vor reusi sa spulbere convingerea multor analisti, conform careia CSI reprezinta deja un rebut politic.
In orice caz, presedintele Eduard Sevardnadze i-a promis omologului sau de la Kremlin, Vladimir Putin, ca Tbilisi va preda Moscovei grupul celor opt ceceni retinuti in trecatoare Pankisi. Era una dintre conditiile ridicate de Rusia pentru detensionarea relatiilor dintre cele doua republici sovietice. Pe de alta parte, Putin si colegul sau de la Kiev, Leonid Kucima, au asistat la ceremonia semnarii actului de constituire a consortiului international de transport al gazelor naturale spre Europa. Potrivit premierului ucrainean, Anatoli Kinah, preconizatul concern va fi condus de la Kiev, caruia ii va reveni si pachetul majoritar de actiuni. Ba nu, a venit replica sefului Executivului de la Moscova, se va merge pe paritate. Oricum, Putin a propus ca, pe viitor, Ucraina sa imparta cu Rusia presedintia rotativa a Comunitatii Statelor Independente. In ce priveste conflictul transnistrean, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, i-a prezentat lui Putin eforturile Chisinaului in vederea solutionarii acestui diferendum. Si ce-i cu asta, ar spune autorii unui articol de ieri din cotidianul -Nezavisimaia gazeta-, ce scrie ca, -deocamdata, nimeni nu are suficient curaj pentru a constata decesul politic al CSI-.
-Club al presedintilor-
-In momentul de fata, CSI seamana mai degraba cu un club al presedintilor decat cu o uniune interstatala capabila sa functioneze. De fapt, nimeni nu se astepta la altceva: CSI nu putea deveni un analog al UE si nici vreo alta organizatie regionala eficienta-, scria ziarul mentionat. Cea mai grava problema a Comunitatii consta in aceea ca ea regrupeaza state cu interese politice si geoeconomice diferite, ceea ce a condus la apartia unor profunde disensiuni si neintelegeri. In aceste conditii este evident ca intalnirea la varf de la Chisinau nu poate furniza, cu toata bunavointa politica afisata de participanti, o reteta de redresare a situatiei. In primul rand, este tardiv pentru asa ceva. In al doilea rand, o asemenea reteta nu exista. Iar asta inseamna ca, asa cum nota -Nezavisimaia gazeta-, agonia CSI, -care s-a discreditat deja atat in ochii membrilor ei, cat si a comunitatii internationale, va continua inca mult timp-. Ca alternativa la CSI, in spatiul ex-sovietic au inceput sa apara organizatii regionale, printre care GUUAM, Tratatul de securitate colectiva (DKB) sau Organizatia de colaborare de la Shanghai (SOS). Expertii rusi si ucraineni au stabilit topul acestor structuri, in functie de speranta lor de supravietuire. Pe primul loc a fost situat DKB, bloc politico-militar infiintat in 1992 si a carui activitate a primit un nou impuls, in special dupa atentatele de la 11 septembrie. Locul secund este ocupat de Comunitatea euro-asiatica, creata in 2000 pe baza defunctei Uniuni vamale si care graviteaza in jurul unui punct comun: avantajul economic concret. Din pacate, estimeaza specialistii, perspectiva acestei organizatii depinde de vointa politica a liderilor state partenere, in special de cea a Rusiei si Kazahstanului. Urmeaza apoi Organizatia de cooperare de la Shanghai, dependenta, la randul ei, de pozitiile Moscovei si Beijingului, ce joaca, in aceasta combinatie, un rol-cheie. Locul patru a fost atribuit GUUAM (Georgia, Uzbekistan, Ucraina, Azerbaidjan si Republica Moldova). Aparut ca o contrapondere la influenta Rusiei pe teritoriul fostei URSS, acest organism nu are nici o baza economica. E adevarat, GUUAM ar putea supravietui, pe o de parte, datorita sprijinului Statelor Unite, iar pe de alta parte, realizarii proiectului petrolier Baku-Ceyhan. Ultimul loc este ocupat de CSI, care se prezinta acum ca o structura amorfa.
Faramitare lenta
Pe acest fundal, este firesc ca procesul de faramitare lenta sa nu se opreasca. Ca atare, nu este exclus ca, intr-un viitor nu prea indepartat, pe teritoriul CSI sa-si faca aparitia o noua alianta: Moscova planuieste crearea unui consortiu de gaze naturale, din care sa faca parte Rusia, Uzbekistan, Kazahstan si Turkmenistan. Cum era de asteptat, discutiile se poarta in maniera bilaterala, departe de ochii indiscreti ai presei. Si este de la sine inteles ca autoritatile de la Kremlin sunt gata sa depuna maxim de eforturi pentru a atrage in acest proiect si pe vecinii europeni ai CSI.
