De cine se teme mister Putin

Pentru presedintele Vladimir Putin, esential va fi la Bratislava sa se asigure de sprijinul si de bunavointa omologului sau american, George W. Bush, pentru a arata lumii ca intre ei, intre Kremlin si Casa Alba, totul este in regula-, scria cotidianul -Moskovskii komsomolet- intr-o ampla analiza despre inamicii, mai mult sau mai putini reali ai liderului de la Moscova. Simpatia pentru Putin tinde sa devina -o marfa deficitara- in Occident si, daca nimic nu se schimba -acasa-, ea va ajunge o -raritate- inclusiv in Rusia.

Un ultima -incarcatura negativa- a primit Putin chiar ieri, cand mai multi senatori americani, fostul si actualul secretar de stat, Madeleine Allbright si Condoleezza Rice, ex-presedintele URSS, Mihail Gorbaciov, precum si un grup de politicieni din Cehia i-au cerut imperios lui Bush sa-l puna la punct pe Putin, indicandu-i fara echivoc care este locul si rolul lui in marea politica mondiala. O asemenea isterie anti-Kremlin nu a mai existat, probabil, de la declansarea razboiului afgan, in 1979, sau din momentul doborarii de catre antiariana ruseasca a unui avion sud-coreean de pasageri, in 1983. Dar, se intreba ziarul citat, -ce se ascunde, de fapt, in spatele acestui foc concertat de critici si atacuri? In scenarii despre comploturi puse la cale de CIA mai cred doar copiii de varsta prescolara. E adevarat, este un adevarat razboi impotriva lui Putin, dar declansat, dupa toate probabilitatile, de mai multe forte independente, dar legate intre ele-, estima sursa mentionata, -Moskovski komsomolet-, despre ce reprezinta aceste forte.

Dusmani externi

Ajuns la putere in 1977, presedintele american Jimmy Carter il numea consilier pe probleme de securitate nationala pe Zbigniew Brzezinski, american de origine poloneza. Peste ani, el avea sa declare ca printre primele preocupari ale sale a fost elaborarea unui plan pentru pacalirea trupelor sovietice din Afganistan. Si a reusit. De atunci, nota -MK-, a trecut peste un sfert de veac. Dar principalii opozanti ai Moscovei raman descendetii din Europa rasariteana si intelectualii. Stabiliti in Statele Unite, majoritatea reprezentantilor acestor popoare nu au de ce sa nutreasca sentimente deosebite de dragoste pentru Rusia. Mai ales dupa ultimele decizii ale liderului de la Kremlin, hotarari menite sa-i intareasca puterea in stat, in detrimentul democratiei, a libertatii de expresie si a bunastarii generale a poporului. Sigur, nu se pune problema unei refaceri a URSS, nu pentru ca Putin nu si-ar dori asa ceva, ci pentru ca nu mai este posibil un atare drum inapoi. In special dupa ceea ce s-a intamplat in Georgia si Ucraina. De altfel, insisi analistii rusi vorbesc despre o iminenta destramare a Comunitatii Statelor Independente (CSI), aceasta suprastructura statala creata imediat dupa colapsul URSS de Rusia, Ucraina si Belarus si la care au aderat, mai mult de nevoie decat benevol, toate celelalte foste republici sovietice, cu exceptia tarilor baltice. De exemplu, politologul Stanislav Belkovski, omul oligarhului Boris Berezovski alias Leonid Elenin, este de parere ca CSI mai are de trait cel mult sapte ani, daca Moscova nu ia masuri decisive pentru redresarea situatiei si pentru mentinerea puterii sale de influenta in regiune. Mai precis, spunea directorul Institutului moscovit pentru strategie nationala, -CSI va incepe sa moara peste un an, oficial, <decesul> va fi declarat abia peste sapte ani-.

Coproprietarii companiei Iukos

Sunt, prin urmare, absolut justificate eforturile -binevoitorilor- de peste hotare, care, folosindu-se de miopia politica a conducerii de la Kremlin, de refuzul acestuia de a accepta realitatea, de incapacitatea diplomatiei ruse de a concepe o coerenta linie politica pentru relatiile ei cu statele membre CSI, nu fac decat sa apropie inevitabilul. Mai ales ca, intre timp, numarul descendentilor din Europa rasariteana a sporit in structurile de politica externa ale SUA. Este vorba despre acelasi Brzezinski, ai carui fii fac acum cariera, unul la republicani, celalalt la democrati. Fostul secretar de stat, Madeleine Allbright, fostul presedinte al organizatiei -Freedom House-, cu un rol major in -revolutia portocalie- din Ucraina, polonezul Gorodnitki… Asta ar fi o categorie de forte identificata de -MK-. Alta este constituita, potrivit aceluiasi cotidian, de -coproprietarii companiei petroliere Iukos, Nevzlin, Dubov si Brudno, care au alocat sume fantastice de bani pentru organizarea unei impresionante campanii mediatice anti-Putin in presa occidentala-. In ce masura fondurile sunt atat de fantastice, ramane de vazut, dar nu este un secret faptul ca multi dintre oligarhii rusi, obligati, intr-un fel sau altul sa fuga din tara pentru a se salva pe sine si familiile lor, finanteaza aparitia a numeroase articole critice la adresa Kremlinului.

Dusmani interni

Circula la Moscova o vorba. Si anume ca -elita politica a adoptat poza <plecaciunii vesnice>, dar mormaie printre dinti injuraturi imposibil de redat. Iar asta este cel mai periculos in Rusia. Pentru ca nimeni nu stie cand injuraturile vor fi rostite cu voce tare. Dar mai ales ce va urma dupa-. -Oligarhii sunt interesati sa slabeasca pozitia lui Putin, pentru a-i reduce posibilitatile de a-i deranja, de a-i supara cu pretentiile lui fiscale. De aceea, in secret, ei intotdeauna ii vor ajuta pe dusmanii lui Putin-, declara, la un moment dat, politologul Serghei Markov, fost coleg cu Belkovski, inainte ca acesta din urma sa abandoneze -corabia prezidentiala- in favoarea unei tabere mai avantajoase din punct de vedere financiar. Totusi, dupa tot ce s-a intamplat cu Iukos, cu fostul patron al companiei, Mihail Hodorkovski, aflat de aproape un an si jumatate in spatele gratiilor sub acuzatia de evaziune fiscala si escrocherie, mai au, oligarhii, curajul de a-l -sapa pe Putin-? -Da-, raspunde -MK-. -Daca luam, de exemplu, cel mai mare imperiu de afaceri ramas din perioada eltiniana. Aparent, patronii acestei firme nu au de ce sa-l urasca pe locatarul de la Kremlin. De la instalarea lui Putin la putere, ei nu numai ca nu si-au pierdut proprietatile, dar au reusit sa mai cumpere cateva. Si nu dintre cele neinsemnate-, nota ziarul citat. Treptat insa, lucrurile au inceput sa se schimbe. Mai precis dupa ce Putin si-a completat echipa cu fostii sai colaboratori din Sankt-Petersburg. Oameni care au, normal, propriile lor scopuri in viata, dar care, unele, intra in contradictie sau in conflict cu interesele vechilor oligarhi. Si s-a incins batalia. O lupta pe viata si pe moarte pentru controlul asupra intreprinderilor strategice ale tarii, a principalelor fluxuri financiare, a celor mai importante zacaminte de hidrocarburi. Este un conflict in care Putin nu are ce cauta. El le incurca socotelile. Prin urmare, trebuie dat jos. Cu orice pret. Ce va fi dupa aceeea, nu conteaza.

Summit al magnatilor

Pe acest fundal, au inceput sa apara aliante intre oligarhii aflati inca in gratiile Kremlinului si cei trecuti deja pe listele negre. Se spune, de exemplu, scria -Moskovski komsomolet-, -ca, recent, in Israel, in conditii de maxima securitate si discretie, s-a desfasurat un fel de summit al magnatilor: Nevzlin, fostul presedinte al holdingului de presa Media-most, Vladimir Gusinski, Berezovski, plus alti cativa oaspeti importanti de la Moscova. Potrivit zvonurilor care circula insistent in ultimele luni prin cercurile bancare din principalele capitale ale lumii, cei prezenti au ordonat detectivilor occidentali special angajati sa descopere conturile bancare ale functionarilor sank-petersburghezi de la Kremlin. De ce, nu e greu de aflat: detinatorul unei astfel de informatii dispune, practic, de o parghie absolut eficienta de santaj-. Totusi, ce-i determina pe intreprinzatorii si oamenii de afaceri care se bucura de prietenia lui Putin sa recurga la acest joc dublu. Explicatia este foarte simpla: -Seful nostru este cel mai bun amic al lui Igor Secin-, unul dintre cei mai de incredere oameni ai lui Putin, presedintele consiliului director al companiei petroliere Rosneft, seful cancelariei, responsabil cu protectia secretului de stat. Printre altele, se spune ca el controleaza 5,4 miliarde de dolari din fondurile de stat. Dar, se plang angajatii marilor oligarhi, -cine ne poate garanta ca peste o jumatate de an nu vom avea si noi soarta celor de la Iukos?- Un lucru este cert: intreprinzatorii mici si mijlocii se simt tot mai neajutorati, tot mai vulnerabili in fata puterii. -Multi functionari ai serviciilor secrete sunt tot mai nemultumiti de faptul ca intreprinderile sunt obligate sa-si achite taxele catre stat. Ei sunt convinsi ca acesti bani li se cuvin, sub forma de spaga, bineinteles, pentru a musamaliza lucrurile-, explica omul de afaceri, politologul Anton Surikov. -Iata de ce ei organizeaza verificari-surpriza, parjolind totul in urma lor. Ei pot lua spaga, dar fara a misca ulterior un deget. Pe scurt, banditii de la inceputul anilor *90 sunt mici copii pe langa unii dintre acesti oameni lipsiti de orice scrupule si limite-.

Institutiile de forta

O a treia categorie de forta este constituita, potrivit aceluiasi cotidian moscovit, de functionarii aparatului de stat si de responsabilii institutiilor de forta – Ministerul de Interne, cel al Apararii, Serviciul Federal de Securitate (FSB), Serviciile speciale. -In primele luni de activitate ale actualului guvern, Mihail Fradkov a primit porecla de Winnie Ursuletul. Acum, angajatii guvernamentali ii spun Bestia. Supararea lor are la origini doua chestiuni esentiale. Haosul galopant din sistemul de conducere. Multi dintre inaltii responsabili si adjunctii acestora lucreaza intr-un regim nemaiintalnit din vremurile staliniste: pleaca de la birou dupa miezul noptii si revin la primele ore ale diminetii. Au fost distruse mecanismele traditionale de conducere, multe dintre ramurile importante ale economiei fiind acum <manevrate manual>. Al doilea factor de nemultumire rezida in neclaritatea regulilor de joc. Astfel, daca in timpul lui Eltin furau toti, astazi aria hotiei s-a extins considerabil. S-a dimiuat insa accesul la aceasta sursa inepuizabila de venit: pot baga mana in buzunarul altora doar alesii-, spunea un cunoscut politician rus. Tragand linie si adunand, Anders Oslund, om de afaceri de orientare liberala, estima, printre altele, ca, -avand in vedere actuala politica a lui Putin, este greu de crezut ca el va putea sa-si duca la bun sfarsit mandatul. Singurul capital de care mai dispune inca seful statului este popularitatea. Dar si ea se degradeaza rapid. Si mai cred ca regimul actual va cadea, pur si simplu, sub presiunea manifestatiilor stradale-.

OMC in schimbul Iukos

Intre timp, presa rusa de ieri avertiza ca, la Bratislava, Bush l-a putea pune pe Putin in fata unui targ: unda verde din partea Statelor Unite pentru primirea Rusiei in Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) in schimbul eliberarii lui Mihail Hodorkovski din inchisoare si inchiderea cazului Iukos. Intrarea in OMC este unul dintre scopurile presedintiei lui Putin. Nu a reusit acest lucru in timpul primului mandat, cand relatiile lui cu Occidentul erau dintre cele mai -armonioase-. Povestea Iukos a ajuns deja intr-un punct de unde nu se mai poate reveni la forma initiala. Fireste, in Rusia lui Putin totul este posibil, vointa sa existe. Dar cazul Iukos este dovada fermitatii lui Putin. In orice caz, asa s-a dorit sa fie initial. Intrebarea este daca Putin mai controleaza acest subiect. Nu atat in interiorul Rusiei, cat in afara granitelor statului. Dosarul Iukos a ajuns pe mainile judecatorilor americani. Situatia din Rusia, prin prisma cazului Iukos, a fost, recent, unul dintre temele ordinii de zi a Senatului american. Cu alte cuvinte, din exemplu pentru oligarhii certati cu disciplina fiscala, Iukos a devenit un fel de bici pentru presedintele Vladimir Putin. Contextul dat nu-i permite liderului de la Kremlin prea multa libertate de miscare. Practic, el este incoltit. Dintr-o parte apasa cazul Iukos, din alta nemultumirea pensionarilor iesiti cu sutele de mii in strada pentru a-si cere inapoi facilitatile sociale luate de Putin si transformate in adaosuri la veniturile lunare. Mai este Cecenia si, nu in ultimul rand, libertatea de expresie, dar si pericolul unei revolutii portocalii la Moscova.