Disidența și disidenții, sub lupa KGB (III)

În martie 1974, soții Holub l-au dus pe Soljenițîn la expoziția pictoriței Lucia Radova, la o galerie nu departe de Zürich, proprietatea emigrantului ceh Oskar Krause. Practic, părintele Arhipelagului Gulag era aruncat involuntar în „groapa cu lei“, pregătită din timp de către Lubianka cu ajutorul agenților StB-ului. Când Krause i-a povestit lui Soljenițîn că și el fusese întemnițat de poliția politică în închisorile cehe, legătura dintre cei doi a devenit indestructibilă cât timp disidentul rus s-a aflat pe pământ elvețian. După ce s-a consumat momentul, soții Holub i-au făcut cunoștință maestrului cu tânărul scriitor ceh Tomas Rezac, aflat în slujba KGB-ului sub numele de cod Repo, pentru a-i monitoriza atent manifestările. Mai târziu, Soljenițîn a acceptat ca doctor Holub să-i editeze versiunea în limba cehă a operei sale magistrale, „Arhipelagul Gulag“ – o istorie a vieții carcerale din anii stalinismului, iar Rezac să-i traducă poemul „Nopți Prusiene“, pe care Soljenițîn îl scrisese în lagărul de muncă silnică de la Irkusk în 1949.

Manevrele lui Andropov…

Prin această manevră de penetrare și control a anturajului din jurul maestrului, Centrul putea să influențeze extrem de ușor manifestările unui Soljenițîn, vulnerabil pe pământ elvețian.
„S-a considerat că este justificat din punct de vedere operațional ca REPO să traducă toate materialele lui Soljenițîn, fără să refuze să traducă diferite texte antisovietice sau să încerce să le atenueze, fiindcă altfel ar fi pierdut încrederea lui Soljenițîn, iar textele ar fost în orice caz traduse de altcineva“, nota Mitrohin, din dosarul operativ trimis Centrului, de către agenții acoperiți în anturajul celui care a fost poate cel mai autentic disident rus. Importanța cazului Pauk (n.r. acronimul folosit de agenții KGB-ului pentru Soljenițîn) l-au determinat pe șeful spionajului extern ceh, Hladik și pe adjunctul său, Dovin, să-i dea instrucțiuni clare lui Repo în ceea ce priveau contactele lui Soljenițîn cu Occidentul. Pe 2 mai 1974, șeful KGB-ului, Yuri Andropov, prezenta Biroului Politic al PCUS un amplu material despre obiectivul Soljenițîn prin intermediul căruia arăta gradul de control informativ asupra acestuia. „(n.r. Soljenițîn) Plănuiește să desfășoare o activitate subversivă împotriva URSS. Ca rezident în Zürich, el a stabilit, în particular, contacte cu reprezentanți ai emigrației cehoslovace din Elveția, cu ajutorul cărora intenționează să organizeze difuzarea ilegală a scrierilor sale și a altor materiale de natură antisovietică în Uniunea Sovietică. Soljenițîn a declarat într-o discuție cu emigranții cehoslovaci că viitoarele sale activități vor fi subordonate în primul rând intereselor opoziției din URSS“, arăta Andropov, în textul prezentat Biroului Politic al PCUS.

Minciunile din rapoartele Centrului…

În stilul caracteristic, șeful KGB-ului uitase voit să prezinte în raport faptul că apelase la ajutorul StB-ului ceh pentru efectuarea monitorizării obiectivului Soljenițîn, continuând să distorsioneze informațiile din acest caz, pentru a-l elimina din joc pe marele disident. Pe de altă parte, volumul I din „Arhipelagul Gulag“ a înregistrat vânzări record în SUA, la peste 2 milioane de exemplare, spre disperarea Centrului care trunchia datele trimise Biroului Politic. Dorind cu orice chip să-l discreteze și, totodată, să justifice corectitudinea gestului de a-l expulza pe Soljenițîn din URSS, Andropov a decis ca un ofițer cu experiență  să fie trimis de urgență în Elveția pentru a conduce o serie de operațiuni a căror țintă clară era Soljenițîn. Practic, Serviciul A a sponsorizat o serie de cărți și articole anti-Soljenițîn, printre care și memoriile primei sale soții, Natalia Reșetovskaia. Între timp, Rezac fugise la Moscova cu manuscrisul „Nopților Prusiene“, spre indignarea maestrului care rupsese orice legătură cu soții Holub. Pe de altă parte, familia lui Saharov era supusă unui tir complex de amenințări și de colete suspecte pentru a le crea o stare permanentă de nervozitate. În 1976, Soljenițîn a reușit să scape de șicanele KGB-ului prin plecarea în Statele Unite. Stabilit în Vermount, acesta s-a autoizolat la ferma sa pentru a scrie romane istorice dedicate anilor premergători izbucnirii Marii Revoluții din Octombrie 1917.