Anuntul privind decizia finala a aliatilor cu privire la extinderea structurilor euro-atlantice va deschide prima zi a reuniunii la varf de la Praga.
Baza juridica a extinderii NATO este reprezentata de Articolul 10 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede ca -partile pot, pe baza acordului unanim, sa invite sa adere la Tratat orice stat european care poate promova principiile acestui tratat si poate contribui la securitatea zonei nord-atlantice-.
Potrivit declaratiilor semioficiale si comentariilor aparute in presa, la summitul de la Praga urmeaza sa fie formulate invitatii de aderare pentru sapte din cele 10 tari doritoare (Romania, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Bulgaria), Albania si Macedonia fiind considerate insuficient pregatite. Croatia mai are de asemenea de asteptat, candidatura sa venind prea tarziu pentru a fi luata in calcul pentru acest val.
Actualul proces de extindere isi are originile in perioada imediat urmatoare incheierii razboiului rece, cand statele din Europa Centrala si de Est au inceput sa acorde prioritate rezolvarii problemei securitatii nationale. In iulie 1990, NATO a initiat un proces de dialog si cooperare cu fostii adversari din Europa Centrala si de Est, initial sub forma Consiliului de Cooperare Nord-Atlantica (NACC), inlocuit apoi de Consiliul Parteneriatului Nord-Atlantic (EAPC), si a lansat Parteneriatul pentru Pace, care ofera un cadru pentru cooperarea bilaterala cu fiecare dintre aceste tari.
La summitul de la Madrid, din 1997, in urma unui proces complex de deliberare si dialog cu partenerii, sefii de state si de guverne din tarile NATO au invitat Republica Ceha, Ungaria si Polonia sa adere la NATO. Protocoalele de aderare au fost semnate in decembrie 1997 si au fost ratificate de toate tarile membre NATO, in conformitate cu procedurile nationale, precum si de catre cei trei noi membri. Aderarea oficiala la Tratat a celor trei tari a avut loc in martie 1999.
Tarile candidate trebuie sa indeplineasca o serie de obiective politice si economice – pe langa rezolvarea prin mijloace pasnice a disputelor internationale, etnice sau teritoriale fiind incluse si respectarea principiilor statului de drept si a drepturilor omului, impunerea controlului democratic asupra fortelor armate si promovarea stabilitatii si a bunastarii prin asigurarea libertatii economice, justitiei sociale si responsabilitatii in domeniul protectiei mediului. Din punct de vedere militar, discutiile se concentreaza asupra capacitatii candidatilor de a contribui la apararea colectiva si la noile misiuni ale Aliantei, precum si pe necesitatea alocarii unor resurse suficiente pentru a indeplini angajamentele implicate de viitoarea apartenenta la NATO.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
