Treptat, treptat, ies la iveala noi amanunte in povestea crizei rachetelor din Cuba. Asa cum reiese din ultimele documente scoase la iveala in acest caz, precum si din marturiile principalilor actori ai partilor implicate, in acel context, Statele Unite si Uniunea Sovietica se apropiasera de un razboi nuclear mai mult decat se stia pana acum.
In ajunul implinirii a 40 de ani de la acele evenimente, un ofiter in rezerva al fostei Flote militare sovietice a relatat cum, la 27 octombrie 1962, un aruncator american de mine isi arunca incarcatura deasupra unui submarin sovietic, fara sa stie ca acesta avea la bord armament nuclear. Dupa cate se pare, in acea zi criza incepuse sa scape de sub control. Ipoteza confirmata, de altfel, de materialele de arhiva scoase la lumina cu ocazia trecerii a patru decenii de la cel mai tensionat si periculos episod al -Razboiului Rece-. Ipoteza sustinuta si de dezvaluirile celor care au asistat, mai mult sau mai putin direct, la acel moment. Este vorba de presedintele cubanez, Fidel Castro, si de secretarul de stat al apararii din Administratia John Kennedy, Robert McNamara.
Dovada scrisa
Cu numai cateva ore inainte ca vasul -Beale- sa inceapa operatiunea de lansare a minelor sale deasupra locului unde se afla submarinul sovietic B-59, un avion american de spionaj U-2 fusese doborat. Conditii in care conducerea armatei SUA recomandase presedintelui Kennedy sa atace Cuba din aer si de pe mare. -Nici un militar american nu banuia ca la bordul submarinului sovietic se afla armament nuclear-, a recunoscut directorul National Security Archive, Thomas Blanton. Iar Vadim Orlov, seful serviciului de radiocomunicatii al submarinului B-59 a inmanat participantilor la conferinta dedicata aniversarii si gazduita de capitala cubaneza, Havana, o dovada scrisa ce arata cat de aproape s-au aflat colegii lui de a ordona lansarea unei rachete cu incarcatura nucleara. -Cum minele explodau chiar langa corpul submarinului, echipajul a crezut, pe buna dreptate, ca a inceput razboiul si era pregatit sa foloseasca armamentul nuclear din dotare. A existat un ordin, ce permitea submarinului sa-si lanseze torpilele. A existat insa si o conditie: rachetele urmau sa fie lansate doar cu aprobarea unanima a celor trei ofiteri aflati la bordul submarinului. Doi spuneau da, al treilea zicea nu. Acesta al treilea a salvat lumea. Un tanar pe nume Arhipov-, a afirmat Orlov. La randul sau, McNamara a afirmat ca un eventual atac nuclear asupra unei nave americane s-ar fi putut transforma intr-un amplu schimb de lovituri nucleare intre cele doua puteri ale lumii.
-Planeta noastra putea fi distrusa-
Criza s-a declansat in dimineata zilei de 15 octombrie 1962, cand un avion-spion american a descoperit rachetele sovietice, dislocate in secret pe teritoriul Cubei. Timp de aproape doua saptamani, tensiunea crescuse pana la cote de-a dreptul incendiare intre presedintii SUA si URSS, John Kennedy si Nikita Hrusciov. Momentul culminant l-au constituit chiar evenimentele din 27 octombrie. -In acea zi, seful meu luase parte la o conferinta de presa pentru presedintele Kennedy. De acolo, el venise cu noi fotografii luate de avioanele noastre spion si care confirmat pozitia rachetelor sovietice si gradul lor de pregatire in vederea lansarii-, a relatat Dino Brugioni, fost colaborator al CIA. -Cum a fost? Nu prea bine. Presedintele este foarte ingrijorat. Nu voi uita niciodata aceasta data de 27 octombrie. Planeta noastra putea fi distrusa-, si-a continuat povestirile Brugioni. A doua zi, in schimbul promisiunii Washingtonului de a nu ataca militar Cuba, Moscova a acceptat sa-si retraga rachetele si a ordonat tuturor navelor ce se indreptau spre Cuba sa revina -acasa-.
