Pentru cei care credeau că întotdeauna meseriile au fost făcute cu ajutorul unei minime tehnologii, că fiecare om, indiferent de epoca în care a trăit, a fost ajutat de ceva sau de cineva ori că munca de jos pe care o prestăm astăzi este mizerabilă și umilitoare, prezentăm un clasament al celor mai ciudate meserii din lume care vă vor schimba părerea. Aceste job-uri practicate de-a lungul istoriei se află într-un top realizat de către Listverse.com și a căror poveste se regăsește acum doar în paginile de istorie, îngălbenite de trecerea timpului. Pe locul 10 se situează meseria de Nebun al Curții, păcăliciul căruia i se permitea să râdă de Rege fără să-și piardă capul, cu condiția ca domnitorul să se amuze. Era o slujbă riscantă, în care ori primeai aplauze, ori erai înspăimântat și care, deși nu a fost egalată, seamănă un pic cu ceea ce se întâmplă în televiziuni, din punct de vedere al „mișto-ului“ politic în emisiunile de divertisment. Mai jos, pe locul 9, regăsim așa-zișii „tosher“ din perioada victoriană a Londrei. Aceștia se ocupau de curățarea canalelor, familii întregi coborând în canale pentru a răscoli gunoaiele în care găseau deseori lucruri folositoare sau de valoare, ei nefiind populari pentru că miroseau urât. Și această meserie parcă seamănă cu o practică din zilele noastre. „Săpând“ mai departe, aflăm despre omul deșteptător, clasat pe locul 8, care exista înainte de apariția ceasurilor cu alarmă. Rolul lui era să-i trezească pe cei adormiți, care urmau să plece la muncă. Acesta folosea un băț lung cu care bătea în geamurile de la etaj și nu pleca până când nu se asigura că s-au trezit clienții. Deșteptătorul primea câțiva bănuți pe lună de la fiecare „abonat“, dar nu se știe însă cine îl trezea pe el. Doctorii de broaște care au operat în Anglia de Vest până la finele sec. al XIX-lea ocupă locul 7, aceștia susținând că pot vindeca o formă de tuberculoză și alte afecțiuni, inclusiv cele cauzate de vrăjitorie, prin plasarea de broaște vii într-un săculeț de pânză la gâtul bolnavului. Slujba necesita prinderea și creșterea unui număr mare de broaște, precum și tăierea acestora. Pe locul 6 aflăm despre un bătător de câini, oficial religios însărcinat cu alungarea câinilor dintr-o Biserică, pentru a nu deranja slujba. Mergând mai departe, pe locul 5 aflăm că furtul unui cadavru era o infracțiune mică în Britania, pedepsită cu o amendă, dezvoltându-se astfel o industrie a celor care furau morți pentru a-i vinde școlilor de medicină din Europa. „Meseriașii“ furau sicriele din mormintele noi, dar aveau grijă să nu plece cu bijuterii sau alte lucruri de valoare care le-ar fi adus o condamnare mai severă. Ulterior, de la furtul cadavrului s-a ajuns la crimă, fiind mai bine plătiți pentru aceasta. În Roma antică, exista un spălător de lână, care îndepărta mizeriile din aceasta stând până la glezne în recipiente pline cu urină umană și amoniac pentru albire. Urina era atât de importantă pentru prelucrarea lânei încât se plătea pentru ea. De la spălătorul de lână de pe locul 4 trecem la țapul ispășitor de pe locul 3. Așa-zisul „whipping boy“ era în sec. XVII-XVIII un băiețaș desemnat pe lângă un tânăr prinț pentru a fi pedepsit în locul acestuia când nu se purta bine. Băiețașii proveneau din aristocrație și erau educați cu prinții încă de la naștere, fiind legați emoțional, ceea ce făcea ca biciuirea băiețașului să pună presiune pe prinț pentru a fi mai cuminte. Se credea că regii sunt de os domnesc și nimeni, în afară de rege, nu putea să-l pedepsească pe fiul său. Meseria celui care îl asista pe rege la toaletă se clasează pe locul doi, membrii importanți ai nobilimii sau ai clasei de mijloc fiind însărcinați cu ștergerea la fund a monarhului. În ciuda umilinței, slujba era râvnită de mulți, întrucât reprezenta șansa de a avea acces la rege și de a-l influența. Și, în fine, ajungem la primul loc, care îi revine fermierului de rahat, termen folosit în Anglia victoriană pentru cel care curăța excrementele umane din latrine și gropi de acumulare. Acestora li se permitea să lucreze doar noaptea, iar materialul colectat trebuia dus în afara zidurilor orașului. Nici aceste persoane nu erau foarte populare și erau supuse riscului de asfixiere din cauza gazelor emanate de fecale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
