Alianta Nord-Atlantica a facut ieri primul pas in procesul de adaptare la realitatile de dupa sfarsitul Razboiului Rece prin preluarea comandamentului fortei internationale de stabilizare din Afganistan, intr-o misiune care se incadreaza in peisajul antitero ulterior atentatelor de la 11 septembrie si reprezinta totodata prima interventie NATO in afara Europei in intreaga sa istorie de 54 de ani.
Este insa neclar in ce masura implicarea directa a blocului militar in teritoriul controlat pana in 2001 de talibani si celulele retelei teroriste a lui Ussama bin Laden va conduce la normalizarea rapida a situatiei, inaintea dezbaterilor asupra Constitutiei, in octombrie, si a alegerilor programate pentru anul viitor. Mandatul actual al ISAF – forta alcatuita din trupe din 31 de state, majoritatea state membre NATO – se extinde numai asupra capitalei Kabul si a zonelor din imediata apropiere, lasand descoperite centre de putere regionala. Acestea sunt aprig disputate de diversele factiuni afgane in contextul incapacitatii presedintelui Hamid Karzai de a limita monopolul factiunii tadjice asupra structurilor guvernamentale de securitate si a oferi pastunilor – cel mai mare grup etnic din Afganistan – un rol politic pe masura. Actiunile grupurilor izolate de talibani ingreuneaza si mai mult situatia intr-o tara traversata de importante tronsoane din reteaua interlopa internationala.
Presedintele Karzai, ONU si diverse agentii umanitare au solicitat in repetate randuri extinderea rolului ISAF in afara capitalei Kabul. Diferentele de opinie din cadrul NATO au condus insa la un fel de paralizie politica. Diplomati europeni sustin ca Statele Unite s-au opus la inceput largirii mandatului trupelor internationale, conduse din februarie de Germania si Olanda, pentru a lasa mana libera unei coalitii separate de forte, dirijata de americani, aflata pe urmele ramasitelor talibane si a membrilor Al-Qaida. Pozitia SUA pare sa se fi schimbat intre timp, dar prea tarziu, dat fiind ca unii dintre partenerii europeni, in special Germania, nu sunt foarte incantati de o implicare mai puternica, luand in calcul riscurile si costurile umane si materiale ridicate. O decizie va fi luata in toamna, spun surse din cadrul Aliantei, adaugand ca este nevoie de 10.000 de trupe suplimentare pentru securizarea intregului teritoriu afgan.
Mai realista decat extinderea ISAF va fi cel mai probabil dublarea echipelor americane din regiunile afgane, respectiv constituirea unor celule de circa 100 de militari care sa mentina un oarecare echilbru in teritoriu si sa coopereze cu fortele locale de securitate.
Misiunea nu va fi in nici un caz una usoara, dat fiind ca numai transportul logisticii constituie o adevarata provocare in comparatie cu actualele sarcini aliate: in Kosovo si Bosnia, regiuni aflate mult mai aproape de casa. Echipamentele vor trebui transportate pe calea aerului, infrastructura afgana fiind la pamant. Iar diviziunile etnice si cultura tribala conservatoare din Afaganistan, ba chiar si amenintarea permanenta a factiunilor islamiste, vor ingreuna si mai mult sarcina aliatilor, un adevarat calvar in comparatie cu activitatile desfasurate in acum mai linistitii Balcani.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
