Stadiul reformelor politice si militare din Romania face, astazi si maine, obiectul analizei ministrilor de externe ai NATO, reuniti la Reykjavik, in cadrul ultimei intalniri oficiale importante inainte de summit-ul decisiv de la Praga, din noiembrie.
Presa internationala vorbeste deja despre constituirea unui val de sapte candidate care au sanse aproape sigure de a fi nominalizate pentru aderare. Romania se afla printre ele, un dosar bun prezentat in capitala Islandei si o evolutie pozitiva in urmatoarele luni fiind esentiale pentru a obtine nota de trecere finala.
Romania (ca si Bulgaria) are insa in continuare probleme cu nivelul ridicat al coruptiei, comenta ieri publicatia britanica -The Times-. Pe de alta parte, BBC apreciaza ca la Bucuresti si Sofia s-a muncit din greu in vederea aderarii la Alianta. In plutonul fruntas se mai afla Tarile Baltice, Slovenia si Slovacia. Celor sapte candidate -preferate- SUA urmeaza sa le solicite oficial continuarea eforturilor in domeniile prioritare: armata, lupta anticoruptie, libertatile publice, drepturile minoritatilor, repararea nedreptatilor din timpul Holocaustului.
Cei 19 ministri de externe din statele membre NATO se intalnesc, astazi si maine, la Reykjavik, capitala Islandei, in cadrul unei reuniuni pre-Praga, pentru a analiza perspectiva integrarii, in noiembrie, a sapte din cele noua state candidate, dar si noua relatie a Aliantei cu Rusia.
Desi nici o decizie oficiala nu va fi anuntata pana in noiembrie, cand este programat summit-ul de la Praga, presa internationala vorbeste deja despre constituirea unui val de sapte candidate care au sanse aproape sigure de a fi nominalizate pentru aderare. Romania se afla printre ele.
Potrivit publicatiei britanice -The Times-, Romania si Bulgaria beneficiaza de un sprijin semnificativ in cadrul NATO, desi oficiali ai Aliantei isi mai fac probleme cu privire la nivelul ridicat al coruptiei din aceste doua tari. Mai mult, BBC apreciaza ca la Bucuresti si Sofia s-a muncit din greu in vederea aderarii la Alianta. Slovacia are de asteptat rezultatul alegerilor de la sfarsitul lui septembrie care vor avea un impact semnificativ asupra sanselor sale de integrare. Profilul Tarilor Baltice (Estonia, Lituania, Letonia) si al Sloveniei -arata bine- in perspectiva alaturarii Aliantei, comenteaza -The Times-.
Adevaratul conducator al NATO, Statele Unite, era asteptat, ieri, sa pledeze pentru o extindere importanta a organismului, cerandu-le totodata tarilor candidate din Europa Centrala si de Est sa faca eforturi pentru a-si reforma armatele si a intari democratia. La Reykjavik, mesajul secretarului american de stat, Colin Powell, este -ati facut treaba buna, dar mai raman multe de rezolvat-, au indicat responsabili americani care au nominalizat si domeniile considerate prioritare: armata, lupta impotriva coruptiei (o problema in majoritatea statelor candidate), libertatile publice, drepturile minoritatilor, relatiile cu vecinii, repararea nedreptatilor din timpul Holocaustului.
Participarea unora din aceste tari, printre care si Romania, la eforturile de mentinere a pacii in Balcani, precum si sprijinul logistic adus operatiunilor militare americane din Afganistan sunt apreciate la Washington drept semnale incurajatoare cu privire la potentialul viitorilor membri ai Aliantei. Si aici parerile sunt impartite, existand numeroase controverse referitoare la capacitatea blocului euro-atlantic de a face fata cu brio la 26 de membri, cati ar fi dupa integrarea a sapte dintre cele noua candidate. Unii comentatori vorbesc chiar despre un import periculos de instabilitate din aceasta parte tulburata a Europei.
Rusia face alianta cu Alianta
Pe langa analiza atenta a performantelor militare si politice ale candidatelor, ministrii de externe reuniti in Islanda sunt asteptati sa accepte oficial candidatura Croatiei, fost stat al Federatiei Iugoslave, si sa decida forma finala a noului Consiliu NATO-Rusia, care marcheaza schimbarea fundamentala a relatiilor dintre fostii rivali ai Razboiului Rece.
Viitorul organism, care isi va incepe efectiv activitatea la 28 mai, la summit-ul de la Roma, si il va inlocui pe cel infiintat acum cinci ani, la Paris, de Boris Eltin si Bill Clinton, pune un semn de cvasiegalitate intre cei 19 membri NATO si Rusia, fara a oferi insa acesteia din urma dreptul de veto sau interventia in deciziile militare ale Aliantei. Cooperarea dintre cele doua parti se va axa in principal pe lupta impotriva terorismului, controlul proliferarii armelor de distrugere in masa, managementul crizelor regionale – misiuni de mentinere a pacii si interventii umanitare. Consiliul nu va putea insa raspunde si neintelegerilor referitoare la Cecenia, Irak sau vanzarile de arme rusesti catre Iran si Siria.
Reykjavik, locul de nastere al noilor relatii Rusia-NATO, are o incarcatura simbolica deosebita, fiind punctul de intalnire, acum 16 ani, al presedintilor Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov. Discutiile au degenerat insa atunci intr-un schimb de replici a la Razboiul Rece, cu greu temperat, si care sustinea scopul initial al crearii Aliantei Nord-Atlantice, si anume acela de a-i tine -pe rusi afara, pe americani inauntru si pe germani la pamant-. O formula care si-a pierdut total valabilitatea, ultimele sale ramasite disparand o data cu exploziile teroriste din America, de la 11 septembrie, catalizatori ai noilor relatii Rusia-NATO. Ca asa este o demonstreaza si anuntul de ieri al presedintelui american, George Bush, potrivit caruia, dupa luni intregi de negocieri, Rusia si SUA au convenit asupra unui acord de dezarmare nucleara. Documentul va fi semnat la 24 mai, in Rusia, si prevede reducerea focoaselor nucleare de la circa 6.000, in prezent, la 1.700-2.200 de fiecare parte.
Candidati la Cupa NATO
Plutonul fruntas
Slovenia: forte armate – 9.300. Are mari sanse de a fi invitata, dar multi dintre cetatenii sai se opun aderarii
Slovacia: forte armate – 35.000. NATO i-ar putea inchide usa in noiembrie, daca fostul premier nationalist Vladimir Meciar revine la putere, urmare a alegerilor din septembrie
Estonia: forte armate – 5.000. Armata trebuie modernizata. Rusia si-a moderat retorica prin care se opunea integrarii Balticelor in Alianta
Letonia: forte armate – 5.400. A operat recent unele schimbari legislative cerute de NATO pentru a primi nota buna in ce priveste tratamentul aplicat minoritatilor
Lituania: forte armate – 10.400. Rusia si-a exprimat ingrijorarea cu privire la impactul pe care il va avea integrarea acestei tari asupra enclavei Kaliningrad
Romania: forte armate – 170.000. Are de dus la capat reforma militara si lupta impotriva coruptiei. Pozitia sa strategica in Balcani constituie un punct in plus
Bulgaria: forte armate – 75.000. Situatie similara cu a Romaniei
Candidaturi pe termen lung
Croatia: forte armate – 57.000. Candidatura sa, asteptata sa devina oficiala astazi sau maine, vine prea tarziu pentru a fi luata in considerare la summit-ul de la Praga
Albania: forte armate – 31.000. Situatia instabila amana integrarea sa pentru o perioada nedeterminata
Macedonia: forte armate – 15.000. Violentele interetnice de acum un an, instabilitatea politica si prezenta trupelor NATO de mentinere a pacii pe teritoriul sau fac imposibila aderarea in viitorul apropiat.
Adrian Nastase: Romania propune ca statele candidate sa isi asume deciziile de la Praga
Romania urmeaza sa propuna, la intalnirea cu secretarul american de stat a ministrilor de externe din tarile candidate la NATO, ca acestea sa fie pregatite sa-si asume intregul pachet de decizii si angajamente pe care le vor adopta statele membre la Praga, a afirmat premierul Adrian Nastase intr-o declaratie remisa, ieri, agentiei Mediafax.
Guvernul Romaniei a pregatit un set de argumente pentru dialogul cu statele partenere si cu ceilalti candidati, precum si un set de contributii pe care Romania le propune in dezbaterile din Consiliul de Parteneriat Euro-Atlantic, a precizat premierul.
-Este de asteptat ca la reuniunea de la Reykjavik sa nu se faca publice optiunile Aliantei privind structura noii largiri. Dar, cu siguranta, momentul Reykjavik va consemna in foaia de parcurs progresele substantiale inregistrate de tara noastra, seriozitatea angajamentelor pentru reforma pe care ni le-am asumat-, se arata in declaratia premierului Adrian Nastase.
In actualul context global, este evidenta utilitatea unei contributii efective din partea statelor candidate la aderarea la NATO la consolidarea Coalitiei Antiteroriste. Romania are o contributie semnificativa la fortele ISAF din Afganistan si va participa cu o importanta forta militara la operatiunea Enduring Freedom, a conchis Nastase.
Un miniscandal nuclear umbreste reuniunea din Islanda
Reuniunea de la Reykjavik si optimismul cu privire la noile relatii dintre Rusia si NATO sunt partial umbrite de acuzatiile americane potrivit carora Moscova ar pregati teste nucleare in Arctica, incalcand astfel acordurile internationale in domeniu, informatii dezmintite insa de ministrul rus al afacerilor externe, Igor Ivanov.
Camera Reprezentantilor din Statele Unite a cerut, sambata, inspectarea unei baze de teste nucleare ruse din Insula Novaia Zemlia, in regiunea Arcticii, ca urmare a unor informatii provenite de la servicii secrete americane potrivit carora Moscova ar pregati noi teste, a anuntat presa.
-Din nefericire, asemenea afirmatii apar in mod regulat in cadrul sesiunilor Congresului fara nici un motiv-, a declarat Ivanov.
Rusia -cere- Administratiei americane sa-si lamureasca motivul unor astfel de declaratii, -daca vrea cu adevarat sa aiba relatii strategice cu Rusia, bazate pe incredere reciproca si respect-, a adaugat Ivanov.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
