Interesant, oare cand a inceput Kremlinul sa chibzuiasca noile proiecte de reorganizare a puterii de stat: dupa sau inainte de asaltul trupelor speciale de eliberare a ostaticilor? Intrebarea are rostul ei. Daca raspunsul ar fi inainte, atunci, involuntar, ar reveni in memorie speculatiile legate de posibila implicare a serviciilor secrete in -aranjarea- a tot felul de evenimente neobisnuite. Daca raspunsul ar fi dupa, atunci cum se face ca unele dintre proiectele care ies acum la iveala sunt, de fapt, ganduri mai vechi, care n-au putut fi puse in aplicare in absenta unei conjuncturi adecvate?
Oricum ar fi, unul dintre proiecte vizeaza modificarea radicala a structurii sistemului Ministerului rus de Interne. Concret, se preconizeaza impartirea acestei -institutii militienesti in trei departamente separate si independente – politie federala, serviciu federal de informatii si o garda nationala, subordonata direct sefului statului. Este evident ca autorii proiectului de lege elaborat deja in acest sens s-au inspirat din experienta, in domeniu, a Statelor Unite si a Europei occidentale: o politie federala si municipala ca instrument major de lupta impotriva criminalitatii si de asigurare a ordinii publice, si un serviciu de informatii, dupa -chipul si asemanarea FBI-, potrivit comentariilor presei moscovite. Fara indoiala, scria, de exemplu, cotidianul -Nezavisimaia gazeta-, -a imprumuta ideile altora nu este o rusine. Problema este daca viitoarele structuri vor umple golul ineficientei de care sufera actualele institutii de resort-. In opinia mea, aprecia in paginile ziarului citat un ofiter al fortelor de interne, -moment ales pentru acest experiment nu este cel mai fericit. Continua razboiul in Cecenia, permanent in Rusia au loc acte teroriste, guvernatorii sunt ucisi in plina zi. Orice segmentare structurala blocheaza, practic, activitatea oricaror departamente pe toata perioada de tranzitie-.
Noi criterii de selectie
Toate aceste prefaceri survin pe fundalul preocuparilor, scoase la suprafata tot dupa tragicele evenimente de la Moscova, privind redactarea unei noi doctrine militare a tarii. Subiect evocat de Putin in toiul crizei ostaticilor, reluat dupa anihilarea comandoului cecen si dezvoltat de ministrul apararii, Igor Sergheev. -Rusia isi rezerva dreptul de a interveni militar in afara granitelor sale in cazul implicarii unui stat strain in acte teroriste comise pe teritoriul rus-, avertiza el intr-un interviu pentru -Izvestia-. Cuvintele mele, sublinia Ivanov, -ar putea suna ciudat si infricosator. Dar, de fapt, ne-a fost declarat un razboi fara fronturi, fara frontiere. Fara un inamic vizibil. Dar care este, totusi, razboi-, preciza oficialul rus, subliniind ca, de acum inainte, Moscova isi va alege partenerii din strainatate in functie de atitudinea lor fata de lupta impotriva terorismului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
