Rezultatele de duminica sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat primul tur al prezidentialelor reprezinta o repetitie pentru alegerile generale din iunie, cand va fi decisa structura parlamentara a uneia dintre marile democratii ale Europei si unul dintre motoarele Uniunii Europene. Franta a fost, de altfel, in primul rand al criticilor indreptate impotriva Austriei, unde formatiunea politica de extrema-dreapta a lui Jorg Haider a fost cooptata la guvernare, dar si a Italiei, -umbrita- de punctele elctorale castigate de separatistul Umberto Bossi.
Noul raport de forte extras din radiografia alegerilor de duminica prezinta o extrema-dreapta care are peste 17% din voturile elctoratului, cel mai bun scor de la prezidentialele din 1995. Extrema-stanga depaseste, in total, 10%, realizand dublul a ceea ce Arlette Laguiller reusea singura in 1995. In total, formatiunile extremiste se pot baza pe o treime din electorat.
Stanga pluralista, cu exceptia lui Jean-Pierre Chevenement, a adunat, cu multe eforturi, un sfert din sufragiile exprimate, cu un Partid Comunist creditat cu 4%, cel mai scazut procent din istoria sa. Robert Hue este devansat nu numai de Arlette Laguiller, ci si de un alt candidat trotkist – Olivier Besancenot, si de reprezentantul vanatorilor, Jean Saint-Josse.
Dreapta parlamentara (Jacques Chirac, Francois Bayrou, Alain Madelin, Corrine Lepage, Christine Boutin) detine peste o treime din optiunile electoratului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
