Rezultatele de duminica sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat primul tur al prezidentialelor reprezinta o repetitie pentru alegerile generale din iunie, cand va fi decisa structura parlamentara a uneia dintre marile democratii ale Europei si unul dintre motoarele Uniunii Europene. Franta a fost, de altfel, in primul rand al criticilor indreptate impotriva Austriei, unde formatiunea politica de extrema-dreapta a lui Jorg Haider a fost cooptata la guvernare, dar si a Italiei, -umbrita- de punctele elctorale castigate de separatistul Umberto Bossi.
Noul raport de forte extras din radiografia alegerilor de duminica prezinta o extrema-dreapta care are peste 17% din voturile elctoratului, cel mai bun scor de la prezidentialele din 1995. Extrema-stanga depaseste, in total, 10%, realizand dublul a ceea ce Arlette Laguiller reusea singura in 1995. In total, formatiunile extremiste se pot baza pe o treime din electorat.
Stanga pluralista, cu exceptia lui Jean-Pierre Chevenement, a adunat, cu multe eforturi, un sfert din sufragiile exprimate, cu un Partid Comunist creditat cu 4%, cel mai scazut procent din istoria sa. Robert Hue este devansat nu numai de Arlette Laguiller, ci si de un alt candidat trotkist – Olivier Besancenot, si de reprezentantul vanatorilor, Jean Saint-Josse.
Dreapta parlamentara (Jacques Chirac, Francois Bayrou, Alain Madelin, Corrine Lepage, Christine Boutin) detine peste o treime din optiunile electoratului.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
