Cu o situatie economica modesta si slab pregatita pe plan militar, fiecare din viitoarele sapte state membre NATO, printre care si Romania, isi gasesc totusi un rol bine definit in cadrul Aliantei, sunt de parere inalti oficiali occidentali.
Romania, Bulgaria, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia si Slovacia asteapta invitatia oficiala de aderare la NATO in cadrul summit-ului de la Praga, programat peste trei saptamani. Integrarea efectiva a noilor state va avea loc in mai 2004, dupa ce parlamentele Celor 19 vor ratifica documentul de extindere.
State-nisa in cadrul Aliantei, cele sapte tari pot aduce o contributie esentiala la activitatile militare ale unei organizatii remodelate pentru a face fata noii amenintari globale care este terorismul international. Acelasi lucru este valabil si pentru cele mai proaspete membre ale NATO: Cehia, Polonia si Ungaria. Integrate in Alianta in urma cu trei ani, acestea sunt inca departe de a indeplini standardele militare si economice occidentale.
Utilitatea membrilor-nisa se va putea vedea cel mai bine in cadrul fortei de reactie rapida a NATO, a carei infiintare a fost decisa de ministrii aliati de externe cu ocazia reuniunii de la Reikjavik din mai anul acesta, proiectul urmand a primi unda verde la Praga.
Fiecarui stat i se va cere sa puna la bataie ce are mai bun in dotarea sa militara. Cehia este specializata in interventiile-fulger in zonele afectate de arme chimice, biologice sau nucleare. Romania dispune de militari antrenati pentru lupta in zone muntoase, in timp ce statele baltice pot contribui cu unitati de politie militara pentru misiunile de mentinere a pacii si antrenament a fortelor de ordine locale.
-Nu toti aliatii sunt capabili sa faca orice. Fiecare dintre ei isi poate insa aduce contributia-, este de parere ambasadorul SUA la NATO, Nicholas Burns.
Aceste trupe vor fi coordonate de un comandament special al NATO si vor actiona prin rotatie, timp de sase luni, perioada in care pot fi chemate oricand la datorie. Militarii vor fi astfel antrenati incat sa poata rezista cel putin o luna pe campul de lupta si vor dispune de cea mai inalta tehnologie pentru a capata un maximum de flexibilitate si eficienta.
Ideea contributiilor-nisa este extrem de populara in randul aliatilor si datorita faptului ca nu presupune o crestere spectaculoasa a cheltuielilor pentru aparare, lucru pe care majoritatea statelor membre NATO nu sunt inca pregatite sa il faca. Statele Unite aloca circa 3,5% din PIB pentru aparare, in timp ce in Europa sumele nu depasesc doua procente, iar oficialii de pe batranul continent nici nu par, in pofida insistentelor americane, dornici sa schimbe in mod semnificativ situatia.
Lupta pentru supravietuire
Prin integrarea a sapte noi membri si crearea unei forte de reactie rapida care sa participe, alaturi de trupele americane, la actiuni-fulger departe de continentul european, NATO isi va schimba radical identitatea, comenteaza presa din Statele Unite.
Procesul incepe luna aceasta, la Praga, cand cea mai puternica alianta militara a lumii isi va face oficial publice planurile de adoptare a unei noi posturi militare si strategii, pentru a evita astfel, dupa cum au avertizat SUA, transformarea sa intr-un simplu club de discutii politice.
Astfel, organizatia creata in 1949 cu scopul de a se opune amenintarii sovietice devine o alianta extinsa care include majoritatea tarilor europene, Statele Unite si Canada si care este capabila sa infrunte o amenintare globala – terorismul-, oriunde in lume. Asa spera liderii NATO si aceasta este de altfel singura solutie pentru supravietuirea Aliantei. Mai mult, Rusia – inima fostei URSS – nu mai este un dusman, ci un aliat, parte a Consiliului Comun Permanent creat anul acesta.
La Praga -vom incerca sa reconstruim Alianta, astfel incat sa fie capabila sa lupte in razboaiele viitorului-, declara, nu de mult, un oficial american.
La randul sau, ambasadorul SUA la NATO a precizat ca -la summit-ul de la Praga vom lansa un amplu proces de transformare si pregatire a Aliantei pentru secolul XXI-.
Pe langa extindere si crearea fortei de reactie rapida, NATO mai are in vedere achizitionarea de aparate-spion JSTAR, dotate cu ultimele noutati din domeniul electronic, care vor fi folosite pentru completarea bazelor aliate de date. Imbunatatirea echipamentelor de comunicatii, reducerea numarului de comandamente si reorientarea celor ramase catre noi sarcini sunt alte prioritati ale Aliantei, parte a eforturilor acesteia de a nu se transforma in viitorul apropiat din cea mai importanta forta militara a lumii intr-o organizatie de decor, inutila.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
