Rusia atacă UE prin rapoarte privind democrația și drepturile omului

Deși Federația Rusă se confruntă cu o restrângere vecină cu un regim totalitarist condus de mai bine de treisprezece ani de un singur om – Vladimir Putin – Moscova a întocmit un raport legat de drepturile omului și democrație în UE. Documentul este opera Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova și urmează a fi prezentat la Bruxelles. Anunțul a fost făcut ieri de către însărcinatul MAE rus pentru drepturile omului, democrație și statul de drept, Konstantin Dolgov. „Raportul în limba engleză va fi înmânat reprezentantului special al UE pentru drepturile omului”, a spus acesta, indicând în 6 decembrie se va deplasa la Bruxelles special în acest scop. 'Avem despre ce vorbi', a adăugat el. Reacția Moscovei survine pe fondul avertismentelor constante din ultimul timp pe care UE le-a adresat Moscovei în legătura cu restrângerea treptată a multor libertăți pentru cetățenii ruși. Pentru a contracara aceste semnale venite dinspre UE, diplomația rusă vrea să contraatace cu un raport care vorbește la rândul lui despre neregulile din UE pe această zonă. 'Asistăm la o înrăutățire a situației drepturilor omului într-un număr de state membre ale UE', a declarat diplomatul rus, evidențiind că acesta este primul raport ce vizează UE. Însă, a mai spus Dolgov, nu este prima oară când Moscova atrage atenția asupra problemelor UE în domeniul respectării drepturilor omului, domeniu pe care Rusia îl monitorizează permanent.  Documentul Rusiei menționează „încălcarea drepturilor minorităților, deținuților, protecția inadecvată a copiilor, încălcarea vieții private, abuzul de forță în timpul dispersării manifestațiilor de stradă etc'.

România, printre țările nominalizate

Făcând un scurt rezumat al conținutului raportului diplomației ruse, Konstantin Dolgov nu a ratat nici subiectul neelucidat și încă nedovedit al închisorilor CIA din Europa, România regăsindu-se pe această listă. Chiar dacă niciodată nu s-a putut dovedi existența acestora pe teritoriul țării noastre iar autoritățile de la București au negat constant aceste acuzații. „O serie de state membre ale UE au participat la rău famatul program CIA privind capturarea, transportarea și menținerea în ,,închisori secrete,, a unor suspecți de terorism. Aceste acțiuni reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor fundamentale internaționale în domeniul drepturilor omului', se menționează în documentul diplomației ruse. Documentul se concentrează de asemenea pe „creștere constantă a xenofobiei, rasismului, naționalismului agresiv și a crimelor interetnice”. Adică exact acele probleme de care Rusia suferă cel mai tare. Organizațiile internaționale și mass-media de la Moscova au vorbit deschis despre o recrudescență a fenomenului crimelor interetnice, existând foarte multe cazuri în care imigranți în special din zona caucaziană au fost uciși cu sălbăticie de către grupuri extremiste în marile orașe ale Rusiei. Într-un recent sondaj al Galup, Rusia a fost plasată pe locul 44 dintr-un top de 59 de țări privind toleranța fața de emigranți. Pe fond creșterii acestui fenomen al  intoleranței, însuși președintele Putin a ordonat crearea unui corp special care să se ocupe de probleme etnice. Consiliul pentru Relații Interetnice este prezidat chiar de Putin și a fost reinstituit  după ce fusese dizolvat în 2001. La finalul primei întâlniri din luna septembrie a acestui Consiliu, Putin a trasat trei direcții prioritare pentru întărirea Rusiei ca „civilizație globală unică” care există de sute de ani, potrivit centrului de analiză și refleție pe spațiul răsăritean Jamestown Foundation. Atunci, Putin a reiterat nevoie de consolidare a simțului „unității civice” în rândul cetățenilor ruși.

Suprimarea opoziției politice și non-guvernamentale

În ceea ce privește democrația și funcționarea statului de drept, Rusia se îndreaptă cu pași rapizi spre o formă în care partidul-stat, respectiv Rusia Unită din rândurile căruia provine și Putin, este  de departe principala forță politică a țării. În paralel, orice formă de opoziție politică este eliminată, uneori brutal prin intermediul arestării unor lideri considerați, mai nou, de o lege emisă recent drept „trădători”. De asemenea, împotriva organizațiilor non-guvernamentale finanțate din alte țări care critică activitatea conducerii statului a fost emisă o lege care le-a impus acestora etichetata de "agenți străini". Unul dintre aceste ONG-uri este „Memorial”, al cărei prim-președinte a fost disidentul și câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace, Andrei Saharov. În prezent, fosta disidentă Liudmila Alekseeva în vârstă de 85 de ani, prezidează grupul Helsinki din Moscova. În plan politic, un val de contestare fără precedent a reunit aproximativ 100.000 de manifestanți la Moscova împotriva lui Vladimir Putin, în decembrie 2011, dar, după un an, acțiunea pare deja înnăbușită prin acțiuni de forță ale organelor statului și prin legi punitive. Mii de moscoviți au manifestat la 5 decembrie împotriva fraudelor de la alegerile legislative, câștigate cu o zi înainte cu aproape 50% din sufragii de partidul lui Putin. Până la acel moment, opoziția mobiliza de obicei doar câteva sute de manifestanți, care erau dispersați imediat sau reținuți de către forțele de ordine. Astfel că la dată de 24 decembrie, aproximativ 100.000 de persoane au manifestat împotriva lui Putin, pe atunci premier, reunindu-se la cea mai mare manifestație organizată la Moscova de la începutul anilor '90. Pentru prima dată, opoziția părea să constituie o amenințare pentru Kremlin. După circa un an, aceste proteste și-au pierdut treptat din intensitate. Serghei Udalțov, unul dintre cei mai fervenți opozanți ai regimului de la Moscova, a fost acuzat recent pentru "pregătirea organizării de revolte sociale de amploare", delict pentru care riscă până la zece ani de închisoare. De asemenea, „Cealaltă Rusie”, partid neînregistrat al scriitorului Eduard Limonov și succesor al Partidului Național Bolșevic scos în afara legii iar activiștii acestei formațiuni au fost arestați. Avocatul și bloggerul Aleksei Navalnîi, în vârstă de 36 de ani, conduce prin intermediul Internetului o mișcare împotriva corupției a fost și el „redus la tăcere”. Cu toate acestea el a devenit mai discret după acuzațiile de „deturnare de fonduri” din această vară, delict care îl face pasibil de zece ani de închisoare, într-o afacere pe care el o consideră inventată de autorități. Chiar și reprezentații tineretului anti-putere au avut de suferit. Recentul scandal în care au fost implicate membrele trupei punk-rock „Pussy Riot”, condamnate ulterior la câțiva ani de pușcărie, sunt doar câteva exemple despre cum înțelege Rusia democrația, libera exprimare și mai ales drepturile cetățenilor săi.

Mădălin Necșuțu