Scenarii politico-militare postelectorale

Peste aproape trei saptamani, la 6 martie, electoratul Republicii Moldova se va prezenta la urne pentru a decide viitoarea configuratie a parlamentului, menit sa aleaga noul presedinte al tarii. In cursa s-au incris 23 de partide si organizatii politice. Cine va invinge? Va fi tot un legislativ dominat de comunisti? Sondajele de opinie nu ofera un raspuns univoc. In schimb, analistii au avansat patru posibile scenarii.

Care va fi soarta Transnistriei, aceasta strategica confluenta de drumuri spre Marea Neagra, loc ideal de amplasare a instalatiilor de urmarire prin radar si a sistemelor de aparare antiaeriana pe directia sud-vest? Cum ar putea evolua situatia din punct de vedere strategico-militar? Recent, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a cerut din nou modificarea formatului actual de negocieri, cu participarea directa a SUA, UE si Romaniei, somand, totodata, Rusia sa-si retraga trupele din stanga Nistrului si solicitand comunitatii internationale delegarea unei misiuni de pace sub egida Uniunii Europene, a NATO sau a OSCE. Este, oare, posibila o actiune de forta din partea Chisinaului dupa 6 martie?

Solutie -civilizata-

La toate aceste intrebari pot exista raspunsuri diferite, in functie de partidele si blocurile ce vor accede la putere. Comunistii (PCRM) lui Voronin au ales un discurs electoral antirusesc si proeuropean, cu accent pe o internationalizare a conflictului de pe Nistru. Partidul popular crestin-democrat (PPCD) al lui Iurie Rosca afiseaza aceeasi orientare prooccidentala, pronuntandu-se, totodata, pentru unirea cu Romania si aderarea la NATO. Blocul centrist -Moldova democrata-, condus de primarul Chisinaului, Serafim Urechean, a ales o formula care sa-i impace pe toti, sustinand o maxima apropiere de structurile euroatlantice, cu extinderea concomitenta a relatiilor de prietenie cu Ucraina, Romania si Rusia, precum si o solutie -civilizata- pentru criza transnistreana. Este posibil ca aceste trei formatiuni sa alcatuiasca viitorul parlament de la Chisinau.

Doua formule de guvern

In acest sens, dupa scrutinul din 6 martie sunt posibile doua variante de formare a guvernului – -proocidentala-, unde majoritatea portofoliilor sa apartina PCRM si PPCD, si -de coalitie-, nu mai putin provestica si compus din reprezentantii tuturor celor trei organizatii. De componenta guvernului va depinde, potrivit estimarilor analistilor locali, intreaga situatie din Europa, unde continua sa mocneasca stins conflictul dintre Chisinau si separatistii de la Tiraspol. Un cuvant de spus va avea, desigur, si Mosova. Dupa esecul din alegerile ucrainene, unde Kremlinul nu a reusit sa impuna victoria candidatului lui la sefia tarii, fostul premier Ianukovici, Rusia a devenit prudenta. Mai mult, sustine ca nici macar nu o intereseaza in mod deosebit rezultatul scrutinului si ca nu a pariat pe unul din subiectii electorali. Intre timp, Duma de Stat cocheteaza cu ideea introducerii de sanctiuni impotriva Chisinaului, ca raspuns la blocada instituita de Republica Moldova la adresa teritoriilor din stanga Nistrului.

-Portocaliu-

Pe acest fundal se contureaza cateva scenarii de dezvoltare a situatiei din zona, in functie de candidatul carui partid va fi desemnat presedinte al Republicii Moldova. Prima varianta – -portocalie-. Dupa cum scria, intr-un comentariu dupa vizita la Moscova a presedintelui Traian Basescu, publicatia -Novaia politika-, -in cazul victoriei liderului PPCD, un nationalist moderat, sunt posibile demersuri practice in directia unificarii Moldovei cu Romania. In acest caz, Bucurestiul va trebui sa rezolve sau sa recunoasca Transnsistria, impacandu-se cu perspectiva amanarii unei aderari la UE-. Or, nota sursa citata, -va considera pretul prea mare si va renunta la unificare. Pe plan intern, atentia va fi concentrata pe schimbarea fostilor functionari de stat, criza de pe Nistru solutionandu-se prin unificare-.

-Rosu si galben aprins-

A doua varianta are culoarea rosie: presedinte ajunge un exponent al comunistilor si care va continua politica lui Voronin in privinta Transnistriei, inclusiv in planul masurilor punitive. Nu sunt excluse provocari, inclusiv exercitii militare, si miniconflicte, dupa modelul celor din vara trecuta, legate de soarta scolilor romanesti din stanga Nistrului, tensiuni amplificate cu scopul de a readuce pe tapet chestiunea transnistreana si de a grabi luarea unor decizii concrete din partea comunitatii mondiale. Versiunea trei – -galben aprins- – porneste de la premisa ca in fruntea statului va fi pus un reprezentant al centristilor. Primul lui pas va fi scoaterea Republicii Moldova din componenta CSI, apropierea de Europa si continuarea participarii la Pactul de stabilitate pentru Europa de sud-est. Concomitent, se va produce o normalizare a relatiilor de buna vecinatate cu Romania si Ucraina, vor fi consolidate legaturile cu Moscova. In chestiunea transnitreana se va opta pentru revenirea la masa tratativelor in formatul actual de negocieri.

-Galben-portocaliu-

In sfarsit, scenariul cu numarul patru este o combinatie de galben cu oranj. Adica toate functiile de stat, inclusiv cea de presedinte, vor fi impartite in mod egal intre national-democratii lui Iurie Rosca si centristii lui Urechean. In criza transnistreana va domina o solutie de compromis, pentru a nu primejdui eforturile de integrare euroatlantica. In acelasi timp, se vor intensifica presiunile asupra Moscovei, pentru a grabi evacuarea bazelor militare rusesti din Transnistria.

Vine Ucraina!

Ar mai exista o varianta – integrarea Transnistriei in spatiul Ucrainei. Spre deosebire de Rusia, care aplica -strategia retragerii-, Ucraina a devenit foarte activa in zona. Si are toate motivele. A fost rezolvata, practic, problema introducerii in regiunea de securitate a unui contingent ucrainean de pace, operatiune care a primit aprobarea partilor beligerante. In plus, sporeste numarul intreprinderilor ucraineano-transnistrene, oamenii de afaceri din Ucraina manifestand un interes brusc pentru unitatile de aici.