Acasă În Lume Ucraina, măcinată de război urban: 25 de morți și sute de răniți

Ucraina, măcinată de război urban: 25 de morți și sute de răniți

DISTRIBUIȚI

Kievul a devenit teatrul unor violențe fără precedent, acolo unde protestarii și forțele de ordine duc un adevărat război urban iar numărul victimelor stârnește deja îngrijorare pe întreg mapamondul. Cele mai vehemente poziții vin dinspre UE și SUA care cer la unison ambelor tabere să înceteze vărsarea de sânge, în timp ce Kremlinul stă deocamdată în expectativă și își trimit oficialii de rang secund la Kiev. În zona politică de la Kiev, niciuna dintre tabere nu dă semne de compromis. Până la închiderea ediției, se înregistrau oficial, nu mai puțin de 26 de morți și sute de răniți, dintre care 241 de persoane au fost spitalizate, printre acestea aflându-se 79 de polițiști și cinci jurnaliști. La nivelul UE, trei țări au format un grup de reacție rapidă – Franța, Germania și Polonia – care să acționeze până la o poziție comună în cadrul UE. După discuțiile trilaterale, Ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski a anunțat ieridupă-amiaza că se află "în drum" către Kiev, la solicitarea Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton, cel mai probabil cu un mandat din partea acestui patrulater pentru a negocia cu actuala putere de la Kiev. "Sunt în drum spre Kiev", a scris Sikorski într-un mesaj postat pe Twitter, fără să ofere alte detalii. De asemenea, șeful diplomației franceze, Laurent Fabius, și omologul său american John Kerry, au discutat la Paris despre situația din Ucraina. Kerry urma, ieri, să declare că Statele Unite sunt deschise posibilității impunerii de sancțiuni Ucrainei, potrivit unui oficial de la Departamentul de Stat citat de Fox News.
În tot acest timp, președintele ucrainean Viktor Ianukovici a decis să ordone serviciilor speciale să acționeze prin toate mijloacele pentru a elimina elementele radicale. Serviciile ucrainene de securitate SBU au anunțat ieri lansarea unei operațiuni "antiteroriste" la nivel național, împotriva unor grupări radicale pe care le consideră responsabile de reizbucnirea violențelor . "Asistăm, în prezent, la o folosire a forței deliberate și țintite, prin incendieri, omoruri, luări de ostatici, intimidarea populației, în scopuri criminale. Totul prin utilizarea armelor de foc", subliniază Securitatea. Peste 1.500 de arme de foc și 100.000 de piese de muniție au trecut "prin mâna criminalilor" începând de marți, potrivit aceleiași surse. Ucraina se confruntă, de-acum, cu "acte teroriste concrete", a apreciat SBU. Analistul politic Taras Berezoveț a declarat pentru Kiev Post că acest lucru este echivalent posibilități foarte extinse pentru serviciile secrete ucrainene de la căutare, interogare, confiscare a bunurilor sau reținerea suspecților după voie până la 72 de ore, fără anunțarea familiei acestora.

Kremlinul într-un oarecare „silenzio stampa”

Parlamentarii ruși din Duma de Stat (camera inferioară) au făcut ieri apel să nu se permită reeditarea 'scenariului iugoslav' în Ucraina, potrivit președintelui Comisiei pentru afaceri externe din Dumă, Leonid Sluțki. 'Ucraina se confruntă în prezent cu haosul, care a fost provocat de elemente radicale și care este bine organizat din punct de vedere al luptelor', a spus în continuare deputatul, care a acuzat că toate acestea se întâmplă la instigarea Occidentului, care continuă să-și rezolve problemele geopolitice și "scuipă pe soarta unei țări și a poporului său'.  În paralel, Kremlinul nu a dorit să intervină declarativ pe situația de la Kiev. Președintele rus Vladimir Putin nu se amestecă în afacerile interne ale Ucrainei și 'nu dă sfaturi' omologului său ucrainean Viktor Ianukovici în privința reglementării situației din această țară care se confruntă de aproape trei luni cu o gravă criză politică, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al șefului statului rus. Cu toate acestea, ministrul adjunct rus de externe Grigori Karasin, și omologul său ucrainean Ruslan Demcenko, au avut ieri o întrevedere la Kiev.

România merge pe linia majorității statelor UE

În ceea ce privește poziția autorităților de la București legată de ceea ce se întâmplă la Kiev, președintele Traian Băsescu a făcut un apel la președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, să nu ordone reprimarea protestatarilor din Ucraina, el arătându-se "profund îngrijorat de valul de violență și de pierderile de vieți omenești produse în confruntările de pe străzile Kievului". Pe aceeași poziție s-a situat și premierul Victor Ponta care a cerut la rândul său o „soluție democratică” pentru aplanarea conflictului. În ceea ce privește poziția diplomației române în perspectiva reuniunea de urgență a miniștrilor de Externe ai UE, de astăzi de la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al MAE, Brândușa Predescu, a precizat pentru ziarul „Curentul” că România va merge în consens cu ce se va hotărâ de către majoritatea statelor Uniunii Europene și că nu va face opinie separata. Această ipoteză a fost sugerată de către șeful diplomației belgiene, Didier Reynders, cel care a declarat ieri că România și Bulgaria se vor opune eventualelor sancțiuni pe care UE le va aplica Ucrainei pentru a nu antagoniza și mai tare puterea asupra opoziției din Ucraina. România are interese directe în Ucraina prin prisma celor circa 500.000 de români de pe teritoriul acestei țări, marea lor majoritate fiind comasați în regiunea Cernăuți, acolo unde studenții au anunțat că intră în grevă și au blocat accesul în Universitatea Națională „Iuri Fedkovici" și strada Universitară, potrivit portalului eTransmedia.ro. De asemenea, șefului Administrației Regionale de Stat Cernăuți Mihailo Papiev și șeful Poliției locale au demisionat, ieri, la presiunile a circa 2.000 de protestatari de la Cernăuți.

Mădălin Necșuțu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.