
Istoria centenară a premiilor Nobel abundă în detalii și cifre insolite, editorii AFP selectând câteva exemple, în contextul în care sezonul prestigioaselor trofee debutează luni, cu cel acordat pentru medicină.
241 de candidați, acesta este numărul record de propuneri pentru premiul Nobel pentru pace din 2011. Printre acestea figurează 53 de organizații. Cu excepția câștigătorului, numele propunerilor vor fi dezvăluite abia peste 50 de ani.
Șase laureați au refuzat premiul Nobel. Ultimii doi și singurii care au făcut-o din proprie inițiativă sunt scriitorul francez Jean-Paul Sartre (Nobel pentru literatură pe anul 1964) și premierul vietnamez Le Duc Tho, care a refuzat să împartă premiul Nobel pentru pace pe anul 1973 cu americanul Henry Kissinger. Totodată, Adolf Hitler i-a obligat pe Richard Kuhn (chimie, 1938), Adolf Butenandt (chimie, 1939) și Gerhard Domagk (medicină, 1939) să-și refuze premiile, în timp ce guvernul sovietic l-a forțat pe Boris Pasternak să refuze premiul Nobel pentru literatură în 1958.
Trei laureați se aflau în închisoare în momentul în care au fost anunțați drept câștigători: pacifistul și jurnalistul german Carl von Ossietzky (1935), militanta Aung San Suu Kyi (1991) din Myanmar și disidentul chinez Liu Xiaobo (2010).
Cel mai bătrân laureat Nobel este americanul de origine rusă Leonid Huwicz, care a primit la vârsta de 90 de ani, în 2007, premiul pentru economie. El a trăit doar câteva luni după ce a primit acest premiu și a decedat în iunie 2008.
Romanciera britanică Doris Lessing, a fost în 2007, la 87 de ani, cea mai în vârstă laureată a unui premiu Nobel, primindu-l pe cel pentru literatură. Lessing a catalogat primirea acestui premiu drept „o catastrofă“, deoarece din cauza lui nu mai are timp să scrie.
Britanicul Lawrence Bragg (premiul Nobel pentru fizică pe anul 1915) avea 25 de ani când a primit această distincție și a rămas până în prezent cel mai tânăr laureat din istoria Nobel. Germanul Werner Karl Heinsenberg (Nobel pentru fizică pe anul 1932) avea 32 de ani. Scriitorul britanic Rudyard Kipling este cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru literatură, având 42 de ani atunci când a primit acest premiu, în 1907.
Italianca Rita Levi-Montalcini (premiul Nobel pentru medicină pe 1986) este, la 102 ani, cel mai în vârstă laureat și singurul centenar în viață. Ea a primit premiul pentru cercetările în domeniul factorilor de creștere. Americanul William Knowles (Nobel pentru chimie pe anul 2001) îi urmează, el împlinind pe 1 iunie 93 de ani, pe locul al treilea în top fiind americanul John Fenn (Nobel pentru chimie pe anul 2002), mai ătânără cu două săptămâni.
În familiile Nobel, șase perechi tată-fiu au primit câte un premiu Nobel. În schimb, a existat câte o singură pereche tată-fiică și mamă-fiică printre acești laureați. Istoria familiei franceze Curie se confundă cu cea a premiilor Nobel: în 1903, cuplul Pierre și Marie Curie a fost recompensat cu premiul pentru fizică; în 1911, Marie Curie (născută Sklodowska), prima femeie laureată a unui premiu Nobel, primește un nou trofeu, însă pentru chimie, devenind singura femeie dublu laureată. În 1935, fiica sa, Irene Joliot-Curie și soțul acesteia, Frederic Joliot, primesc la rândul lor un premiu Nobel pentru chimie. Sora mai mică a Irenei, Eve Curie, se va căsători cu Henry Richardson Labouisse, care, în calitate de director al UNICEF, va primi în numele acestei agenții a ONU un premiu Nobel pentru pace, în 1965.
Din 1901, anul în care au fost atribuite primele premii Nobel, 41 de femei au fost premiate, comparativ cu 776 de bărbați. De la înființarea lui, în 1968, nicio femeie nu a primit premiul Nobel pentru economie până în 2009, când a fost decernat americancei Elinor Ostrom. În fizică, doar două femei, comparativ cu 185 de bărbați, au câștigat premiul Nobel, iar din 1963 acest trofeu nu a mai fost acordat niciunei reprezentante a sexului frumos.
Engleza se află pe primul loc în topul limbilor în care scriu laureații premiului Nobel pentru literatură, cu 26 de câștigători, urmată de franceză și germană (13), spaniolă (11), italiană și suedeză (6), rusă (5), poloneză (4), norvegiană și daneză (3), greacă și japoneză (2). Araba, chineza și occitana, printre altele, sunt reprezentate de câte un laureat.
Mediafax
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info





















