Acasă Lumea-i Cum Este Administratia Trump reevalueaza critic discriminarea pozitiva in educatie

Administratia Trump reevalueaza critic discriminarea pozitiva in educatie

DISTRIBUIȚI

Newspeak-ul/novlang-ul, cuvantul inventat de George Orwell , adica noua limba, apanaj al totalitarismului , dar acum tot mai mult si a limbii de lemn care paraziteaza democratia liberala, primeste inca o lovitura, administrata de fapt unui concept si practicilor sale: discriminarea pozitiva. Dintr-o pudoare ipocrita, presa liberala (in zona ei vulgara) si teoreticienii ei smeriti, trec sub tacere socurile tot mai frecvente pe care incep sa le incaseze formulele prezentate pana mai ieri drept sacrosancte, imuabile si intangibile, nu numai din partea majoritatii tacute, de bun simt, dar si din sferele cele mai inalte ale puterii si a liderilor lumii democratice. Si, interesant de observat, varful de lance al acestei tendinte (dupa cum se prefigureaza tot mai clar) il reprezinta tocmai America oficiala. Am scris, in acest sens, despre “corectitudinea politica”, voi scrie despre esecul multiculturalismului – asa cum este el inteles si practicat de unii si de altii, dar astazi, cate ceva despre “discriminarea pozitiva”.
In aceasta vara, presedintele Donald Trump a cerut institutiilor de invatamant din Statele Unite sa nu mai tina seama de criteriile rasiale in politicile lor de admitere. Spre deosebire de Administratia Obama, care considera mixul rasial drept un mediu benefic pentru elevi si studenti si cerea structurilor de educatie sa-l ia in consideratie in reglementarile de admitere, actualul guvern federal de la Washington preconizeaza utilizarea de metode neutre pe plan rasial, caci ele afecteaza tinerii in scoli. In mod concret, Ministerul justitiei a anulat la 7 iulie un numar de sapte directive ale precedentei Administratii privitoare la diversificarea rasiala in sistemul de educatie. Tentative de a pune capat acestui tip de discriminare pozitiva au mai fost facute si in anii trecuti, dar Curtea Suprema le-a respins, invocand “legitimitatea acestei politici”, insa prin schimbarea survenita in componenta acestei Curti, raportul de forte din interiorul ei s-a modificat.
Aplicarea discriminarii pozitive, pe care presedintele Trump o respinge ca pe o injustitie aplicata indeosebi afro-americanilor si hispanicilor, face obiectul unei anchete declansate de insusi seful Executivului de la Washington.
Discriminara pozitiva a aparut in SUA in anii 60, dupa perioada de segregatie rasiala. Scopul ei fiind lichidarea inegalitatilor care afectau populatiile afroamericane si hispanice. In 2010, afroamericanii reprezentau 13,6 la suta din populatia SUA, dar 27,2 la suta dintre acestia traiau sub pragul saraciei (fata de o medie nationala de 15 la suta) si procentajul somajului era dublu la afroamericani. Curtea Suprema a ridicat atunci cota de admitere in universitati a afroamericanilor de la 2 la 9 la suta. In timp, insa, aceasta masura s-a dovedit limitativa pentru alte categorii ale populatiei. Un studiu al Universitatii Princeton din 2011 arata ca, pentru a putea in universitati, postulantii asiatici trebuiau sa obtina la examenul de admitere cu 140 de puncte mai mult decat postulantul alb, 270 mai mult decat un hispanic si 450 la suta mai mult decat un candidat afroamerican pentru a fi admis. “S-a inregistrat un dublu esec – explica Philippe Bataille, director la Scoala de inalte studii in stiinte sociale. Pe de o parte, o discriminare pozitiva al carei scop este egalitatea, s-a deplasat catre o utopie a multiculturalismului, pe de alta parte, performantele obtinute sunt relative si servesc drept argument celor cu vederi ultraradicale”.
In acelasi timp, scrie un correspondent de presa european acreditat in SUA, presedintele Trump “considera aceste masuri defavorabile ‘adevaratilor americani’, care sunt clasa muncitoare a albilor”. Intre 2002 si 2011, Comisia pentru egalitatea sanselor in randul fortei de munca a inregistrat o crestere a plangerilor de discriminare rasiala a lucratorilor albi de la 9,7 la 13 la suta. Si totusi, apreciaza comentatorii politici, presedintelui Trump ii va fi greu sa impuna o reforma pentru a curma “discriminarea albilor”, din cauza impotrivirii instantelor judecatoresti.
Intre timp, disputele privind discriminarea pozitiva se amplifica. “Trebuie sa identificam oportunitati bazandu-ne pe merit, nu pe identitate. Diversitatea etnica si de sex este una artificiala si secundara in raport cu diversitatea de idei sau ideologie”, se arata in raportul-memo al unui inginer de la Google. Mai transant, lingvistul si analistul politic John McWhister, scria in “City Journal”: “Termenul diversitate in sine depaseste in mod insidios obiectivul real despre care este vorba. Mormonii, paraplegicii, cei veniti din Alaska, lesbienele, adeptii lui Ayn Rand si albii saraci exercita o prea mare influenta asupra corzilor sensibile ale comitetelor atat de dornice sa faca in asa fel incat campusurile sa semene cu America”. Si, o ultima opinie, a cercetatoarei Celia Belin de la Centrul Thcydide din Franta, care explica “fenomenul Trump” si prin “utilizarea foarte redusa a fortei de munca si cresterea inegalitatilor prin salarii care au stagnat, indeosebi pentru o parte a populatiei – cea muncitoare, alba, crestina si care dezavueaza ‘pasagerii clandestini’ ai sistemului, adica elementele care au beneficiat in ultimii 30 de ani (minoritatile, imigrantii, femeile), toti cei ce profita de eforturile de discriminare pozitiva. Aceasta America frustrata, de albi varstnici, furiosi impotriva elitei politice si a Washingtonului, l-a votat pe Donald Trump”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.