România este ținta unei campanii ostile dezlănțuită de instalarea țării la președinția Consiliului European. Situație stranie, care trimite parcă spre o lume ireală. O campanie în mod clar concertată, trebuie precizat, căci toate imprecatiile urmează conștiincios unul și același punctaj (am fost corespondent al France Presse și cunosc formula). Consternant este că tenorii campaniei nu sunt state dinafara UE și NATO, în care suntem deopotrivă membri cu statut egal. Paradoxal este că nu dinspre Rusia, de pildă, sau alte state cu care avem relații reci sau dificile vin atacurile și reproșurile, oficiale și de presă, ci de la parteneri și aliați europeni și euroatlantici.
Presa română reproduce amplu, generos, parcă lovită de masochism, toate imprecatiile la adresa României, dar e mută ca replică. Nu e vorba aici de Dragnea, Dancila sau PSD; pe ei îi știm și îi pretaluim mai în cunoștință de cauză noi înșine decât cei de dinafară granițelor, ci de România și de statutul ei în lume. Nu ei sunt emblemă a României (mai degrabă dimpotrivă). Ținta criticilor este țara aflată pe locul al doilea in Europa la creștere economică și la alți indicatori (cum consemnează în bilanțul sau anual săptămânalul britanic ”The Economist”), nu, in primul rând aiurelile din politica dâmbovițeană. Dar oare Franța e mai liniștită, Germania mai sigură pe viitoarea sa guvernare sau Marea Britanie cu Brexitul, Belgia – ajunsă un fel de stat formal, Italia și Austria pentru relațiile lor cu UE, Polonia și Ungaria- penalizate de UE, sau chiar Statele Unite, în plină criză politică internă? De sub asemenea clopote de sticlă se aruncă cu piatra, când pot fi oricând lovite (nu de România, desigur)?
Neted spus, vorba lui Eminescu, în Europa de Vest este indus un curent anti-românesc, iar afirmația nu trebuie să sperie. România a mai fost oaia neagră într-o turmă albă, cum constata Larry Watts, în urmă cu câteva decenii. Și totuși, este surprinzător, preocupant, dar până la urmă explicabil, că unele dintre cele mai respectabile și mai credibile ziare ale Europei (dar și “The New York Times”) s-au năpustit asupra României parcă la comandă: “The Economist”, “Le Monde”, “Neue Zurcher Zeitung”, “Frankfurter Allgemeine Zeitung”, plus o puzderie de alte publicații vest-europene.
Că o acțiune românească se întâmplă și în măruntaiele Comisiei Europene și Parlamrntului European pare mai explicabil. Există și lucrează – eficient, se vede – un lobby anti-românesc, în care și europarlamentari români misculeaza activ împotriva propriului stat. Pregătirea de artilerie a campaniei vest-europene anti-românești a început de pe la jumătatea anului trecut, prin punerea la stâlpul infamiei de către lideri ai birocrației de la Bruxelles și în Parlamentul European. Iar după ce s-a dat tonul la Bruxelles, asupra României (repet, nu e vorba aici de Dragnea și partidul de la guvernare) s-au aruncat o sumedenie de critici din holdingul (neoficial) al presei din Europa Occidentală, dar și de către oameni politici și de stat vest-europeni. Nu e asta campanie orchestrată?
Acestor așa-ziși justițiari trebuie să le fie clar: una e politicianismul de la București, pe care în primul rând românii îl detestă, alta e politica externă și diplomația românească. Arabia Saudită, unde se taie capete de oameni în piața publică în mod legal, a putut fi președinte al Comisiei ONU pentru drepturile omului, fără mari obiecții. De ce acest dublu standard?
În spatele campaniei imunde anti-românești sunt interese știute sau deduse, un demers evident conjugat, dar constatarea nu trebuie să alunece în teorii conspiraționiste. Iar ca un detaliu, de remarcat că nu s-au prea văzut în respectivele mass media nici măcar articole “plătite” de București, deși toată lumea practică așa ceva. Răspunzători pentru isteria de destabilizarea României rămase fără drept la replică, nu sunt așadar doar neinformatii, răuvoitorii, mercenarii și marsrutatii din Vest, ci și aici, la noi, instituții și inși în funcții de răspundere.
O situație stânjenitoare, care, până la urmă, nu servește decât celor interesați în discreditarea UE și a proiectului de integrare europeană. Un construct continental care și așa este în pierdere de autoritate și credibilitate își permite luxul de a-și exhiba public divergențe și ranchiuni interne, indiferent de prejudiciile aduse propriei imagini. Politologul american George Friedman observa recent că “UE se joacă cu focul. S-a angajat în confruntare cu Italia pe buget, cu Polonia pe judecători, cu Ungaria pe drepturile omului și cu România pe corupție. Iar dacă mai adăugăm și Marea Britanie cu Brexitul pe listă, înseamnă că UE s-a împotmolit în conflicte de diferite tipuri cu cinci din cei 28 de membri ai săi (…). Ceea ce ar putea-o apropia de disoluție”.
Sunt însă și puncte de vedere mai optimiste. Comentatorul bulgar Vladimir Mitev, remarca, de pildă că “ Dialogul între UE şi România nu e atât de rău cât pare. Bucureştiul are o importanţa strategică pentru UE – şi pe plan geopolitic şi pe plan economic. Pe de altă parte, România de asemenea are nevoie de business-ul european, care îi asigură o dinamică care ar fi imposibilă altfel.” Un punct de vedere rațional exprimă reprezentantul permanent al Suediei la Uniunea Europeană, Lars Danielsson, care exprima o opinie de un bun simț elementar. “Permiteţi-mi să sugerez cu modestie ca măcar să dăm României o şansă să-şi înceapă preşedinţia înainte de a-i evalua capacitatea. În ce priveşte echipa României din Bruxelles, sunt sigur că o va face face minunat!”, a scris Lars Danielsson pe contul său de Twitter.
Conspiratiile odioase ale dusmanilor Romaniei, meandrate pe un fond ingenuu si lucios.
Corneliu Vlad, ar trebui sa dormi mai mult si sa bei mai putin decat Putin, ca sa mentionez
unul din sponsorii acestui articol cacacios.
Ziarul Curentul a intrat in hora FSB-PSD-GRU
Nu te dezminti Cornele! La multi ani!
Cica, daca doi iti spun ca esti beat, du-te si te culca! Imperialistii dracului!
Așa-i ,ai dreptate dar uite că mai sunt și pe aici „lătrători” , plătiți sau nu că acest”Anonim” care fiind anonim nu poate fi luat în seamă ,dar latră precum câinii când trece cineva pe stradă !!
Maestre, esti mare! Tinzi sa-i sufli in ceafa autoproclamatului Ion Cristoiu, prin tutarii sai, mare ziarist. Ne injura capitalistii verosi, imperialistii europeni care ne-au smuls din somnul nepretuit al evului mediu intamplator… Vaai de noi, vaai de Tara! Ni-l critica Europa pe Geambasul de Teleorman, pe ultima Papusa gonflabila a PSD, din fruntea asa zisului Guvern, de larga concentrare…, pe hotul din cimitire, Valcov, pe bunicutul de discoteca de la Finante, pe fosila bolsevica de la Ministerul de Externe… Oare nu stiu ei ca ne jignesc profund? Ba inca mai organizeaza pe plan intern manifestatii (tot ei, capitalistii, prin democratul Soros, ce nu se mai opreste sa-i finanteze!) etc etc… Sa punem jandarmeria domnului Dragnea sa-i casapeasca. Doar sunt vajnicii urmasi ai trupelor de Securitate dejiste! Pai ce mama dracului!
Ce nu se intelege din articolul asta scris pe coltul lipicios al unei mese de circiuma e motivul acestei nemaivazute campanii impotriva unui popor cu adevarat minunat (not). De fapt motivul il stim toti, eram curios care e ala pe care l-ar fi invocat autorul daca desigur era un articol real. Asa cum apare aici nu are nici cap nici coada
Nu confundati Romania cu coalitia aflata temporar la guvermare!
UE si SUA nu critica Romania, ci masurile anti justitie si anti stat de drept ale guvernantilor. Faptul ca un condamnat penal definitiv insista sa conduca guvernul prin interpusi. Faptul ca un grup de politicieni cu probleme penale schimba legile justitiei pentru a-si albi dosarele si a ramane cu beneficiile rezultate din actele de coruptie.
E normal ca din partea Rusiei, cu care avem relații reci?!?, sa nu vina atacuri. Lor chiar le convine situatia actuala din Romania. Marii nostri oameni, Liviu Dragnea, Valer Dorneanu, merg sa „ia lumina”, direct sau indirect, din Rusia pentru actiunile lor anti-UE.
Sunt multi fara sa fie fani PSD care nu sunt convinsi de cele mentionate de „anonimi” sau „cetateni europeni” . Ei vor o alta justitie si adevarul. Arata dumneata dovezi inatacabile ptr cele emise de o anumita gasca antiromana in caz contrar sunt MINCIUNI: „UE si SUA nu critica Romania, ci masurile anti justitie si anti stat de drept ale guvernantilor. Faptul ca un condamnat penal definitiv insista sa conduca guvernul prin interpusi. Faptul ca un grup de politicieni cu probleme penale schimba legile justitiei pentru a-si albi dosarele si a ramane cu beneficiile rezultate din actele de coruptie.”
Daca „O minciuna spusa de o mie de ori ramane minciuna, in schimb o minciuna spusa de un milion de ori se transforma in adevar“ (J. Goebbels?), atunci frustrarea lui Dragnea si Dancila, ca Romania e o tara de mana a doua, din Estul ortodox al Europei, mereu privita de sus din Vestul catolic, ca exista un dublu standard mereu defavorabil lor, e justificata.
De un mileniu s-au spus atatea enormitati si s-au creat atatea prejudecati, in Vestul catolic despre Estul ortodox, si invers, mai ales de la Vlad Tepes la Nicolae si Elena Ceausescu, ca inca cateva despre coruptia, abuzurile, dupa acquis, nu insa dupa devalmasia valaha, cutuma autohtona, a cuplului Dragnea / Dancila, nici nu mai conteaza, nu mai atarna greu in balanta.
Oricum exista un dublul standard.
De la Marea Schisma, 1054, la Conciliul Vatican II, 1965, ortodocsii si catolicii se excomunicau si erau quasi programati sa vada paiul din ochiul celuilalt, nu insa barna din ochiul lui. De aceeia cand Dragnea da in judecata Europa occidentala / UE, el se bazeaza pe teocratia ortodoxa moldo-valaha, care ii da deja castig de cauza, indiferent de acquis-ul catolic, si ii va creste astfel sansele de a fi ales in acest an si Presedinte, seful al Statului si Bisericii nationale.