Acasă Politic Forumul Judecătorilor solicită Guvernului și Parlamentului soluții rapide în urma deciziilor CCR

Forumul Judecătorilor solicită Guvernului și Parlamentului soluții rapide în urma deciziilor CCR

DISTRIBUIȚI

Forumul Judecătorilor din România solicită Guvernului şi Parlamentului României să găsească rapid soluţii pentru modificări legislative imediate necesare reglementării transferurilor judecătorilor, precum şi realizării unui cadru clar, coerent şi previzibil aplicabil în cazul contestării legalităţii mijloacelor de probă în privinţa înregistrărilor rezultate în urma punerii în executare a mandatelor de securitate naţională

Efectul deciziei Curţii Constituţionale va fi blocarea transferurilor judecătorilor, necesară pentru funcţionarea instanţelor, în condiţiile unui număr foarte mare de posturi vacante şi a blocării sine die a concursurilor de admitere în magistratură, ca urmare a Deciziei nr.121/2020 a Curţii Constituţionale, în consecinţă, afectarea majoră a întregului sistem judiciar.

De asemenea, potrivit Deciziei nr.55/2020, în privinţa înregistrărilor rezultate în urma punerii în executare a mandatelor de securitate naţională, potrivit Legii nr.51/1991, Curtea Constituţională a observat că, în cadrul procesului penal, judecătorul trebuie să poată verifica atât legalitatea mijlocului de probă – înregistrărilor ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, cât şi a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obţinute, acest fapt presupunând verificarea inclusiv a legalităţii încheierii prin care s-a încuviinţat măsura, precum şi a mandatului emis cu această ocazie.

Totodată, Curtea a constatat că procedura de contestare a legalităţii înregistrărilor – mijloace de probă ce rezultă din aplicarea sistemului reglementat de Codul de procedură penală, precum şi criteriile ce trebuie avute în vedere de judecătorul de cameră preliminară în cadrul acestui demers judiciar, se desprind din dispoziţiile procesual penale. Pe de altă parte, Curtea a constatat că în cazul înregistrărilor – mijloace de probă ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, legiuitorul nu a reglementat o procedură specifică aplicabilă în cazul contestării legalităţii acestora.

Curtea Constituţională a mai stabilit că reglementarea posibilităţii conferirii calităţii de mijloc de probă înregistrărilor ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului nu este însoţită de un ansamblu de norme care să permită contestarea legalităţii acestora în condiţii de efectivitate. Prin simpla reglementare a posibilităţii conferirii calităţii de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalităţii acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerinţele de claritate şi previzibilitate. Astfel, conferirea calităţii de mijloc de probă în procesul penal înregistrărilor rezultate în urma desfăşurării activităţii specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, în temeiul Legii nr.51/1991, se poate realiza numai în măsura în care această reglementare este însoţită de o procedură clară şi explicită referitoare la verificarea legalităţii acestui element.

Cum legiuitorul nu a reglementat un cadru clar, coerent şi previzibil aplicabil în cazul contestării legalităţii mijloacelor de probă obţinute potrivit Legii nr.51/1991, deşi au trecut mai bine de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei Curţii Constituţionale, se riscă o compromitere amplă a unor probe esenţiale pentru procesele penale.

În atare condiţii, Forumul Judecătorilor din România solicită Guvernului şi Parlamentului României să găsească rapid soluţii pentru modificări legislative imediate necesare reglementării transferurilor judecătorilor, precum şi realizării unui cadru clar, coerent şi previzibil aplicabil în cazul contestării legalităţii mijloacelor de probă în privinţa înregistrărilor rezultate în urma punerii în executare a mandatelor de securitate naţională.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoş Călin, co-preşedinte
judecător Lucia Zaharia, co-preşedinte

2 COMENTARII

  1. Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
    A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
    – nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani;
    – membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat;
    – 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
    – 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ;
    – 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
    – 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
    – 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.;
    – 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
    – 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    – 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
    – 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
    Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.

  2. Referitor la regimul disciplinar al personalului din justitie pentru eliminarea lacunelor care permit manifestarea subiectivismului, in aplicarea acestuia, la nivelul structurilor componente ale sistemului judiciar (valabil si pentru militari, functionari simpli sau cu statut special), reglementarile in cauza trebuie modificate si completate atat din punct de vedere al continutului in materie cat si al aplicarii procedurilor, in sensul ca abaterile disciplinare sa fie clar delimitate pe grade de gravitate (ex. cuprinse in trei categorii, usoare, grave si foarte grave), iar incadrarile juridice pentru aplicarea de sanctiuni sa fie strict stipulate pe fiecare tip si gen de fapta.
    Un aspect important in cadrul completarii reglementarilor pe linia regimului
    disciplinar il constituie cel privitor la prescrierea raspunderii disciplinare. Referitor la acest aspect modificarile la reglementarile existente trebuie sa prevada ca atunci cand fapta comisa atrage dupa sine si alte raspunderi, materiala, contraventionala sau penala, prescrierea abateri disciplinare sa aiba acelasi termen cu cel prevazut in cazul acestora sanctiuni. Altfel asistam la tot felul de paradoxuri, gen vinovatul rasunde penal dar fapta este prescrisa pentru a raspunde si disciplinar, etc. Controlul judiciar ierarhic (judecatori superiori pe judecatori inferiori acestia pe procurori iar ei pe politisti) din cadrul sistemului judiciar este ca si inexistent. Cei din sistemul judiciar condamnati pentru infractiuni de coruptie sau asimilate acestora trebuie sa nu mai primeasca pensie speciala ori alte facilitati.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.