Acasă Politic Guvernul protestează față de susținerile Avocatului Poporului că spitalele sunt centre de...

Guvernul protestează față de susținerile Avocatului Poporului că spitalele sunt centre de detenție pentru persoanele infectate cu COVID-19

DISTRIBUIȚI

Guvernul României solicită Avocatului Poporului să retragă solicitările transmise spitalelor în care sunt internate persoane diagnosticate cu COVID-19 de a comunica informaţii şi documente justificative legate de modul în care sunt trataţi pacienţii şi de organizarea instituţiilor spitaliceşti.

Executivul apreciază implicarea Avocatului Poporului în monitorizarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti care derivă din legislaţia naţională, precum şi din tratatele internaţionale la care România este parte.

Totuşi, asimilarea spitalelor destinate tratamentului SARS-COV-2 cu locurile de detenţie este o deformare a realităţii, o alăturare de rea credinţă a unor situaţii care nu au nimic în comun.

Pacienţii nu sunt deţinuţi, iar medicii şi întreg corpul medical nu sunt torţionari, aşa cum s-ar putea înţelege din anunţurile pe care spitalele ar trebui să le afişeze în locuri vizibile la solicitarea Avocatului Poporului. Considerăm ca astfel de mesaje pot fi interpretate ca o formă de presiune inutilă asupra personalului medical care asigură tratarea bolnavilor de COVID-19 şi creează, în egală măsură, percepţii negative pacienţilor şi familiilor acestora. Pacienţii din România sunt protejaţi de Legea drepturilor pacienţilor nr. 46/2003, iar scopul internării unei persoane depistată pozitiv de COVID-19 este acela de a limita răspândirea virusului.

Apreciem efortul depus în această perioadă de personalul medical în contextul crizei COVID-19 şi găsim injustă orice acţiune care pune sub semnul întrebării, fără justificare, activitatea acestuia.”, transmite Guvernul României.

Avocatul Poporului, Renate Weber a explicat joi că „Instituţia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplineşte încă din anul 2014, atribuţii specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislaţia română.

În accepţiunea legislaţiei internaţionale şi interne, orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voinţa proprie, este considerat loc de detenţie, iar prin Mecanismul Naţional de Prevenire se urmăreşte respectarea drepturilor şi demnităţii persoanelor aflate în acele locuri.

Legislaţia română a transpus astfel în dreptul intern legislaţia internaţională şi europeană, ratificată de România. Este vorba de Protocolul opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.

Conform documentelor amintite, sunt locuri de detenţie sau, după caz, locuri în care instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile privind prevenirea torturii şi a tratamentelor rele sau degradante, următoarele:
a) penitenciarele, inclusiv penitenciarele-spital;
b) centrele educative, centrele de detenţie;
c) centrele de reţinere şi arestare preventivă;
d) serviciile de tip rezidenţial pentru minorii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal;
e) spitalele de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă, spitalele de psihiatrie;
f) centrele de tranzit;
g) centrele de cazare a străinilor luaţi în custodie publică, aflate în subordinea şi administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări;
h) centrele speciale de primire şi cazare a solicitanţilor de azil aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, având regimul juridic al zonei de tranzit;
i) centrele în care se acordă servicii de asistenţă pentru consumatorii de droguri, în regim închis;
j) orice alt loc care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) sau face parte din sistemul de sănătate sau sistemul de asistenţă socială.

Avocatul Poporului aminteşte autorităţilor, publicului şi presei, că în anii 2014 şi 2016 în România au avut loc misiuni de evaluare ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv ale Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, în cadrul cărora au fost vizitate, între altele, spitale, centre de plasament etc. De asemenea, membrii misiunilor au avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cu cei ai Ministerului Sănătăţii, în vederea prezentării concluziilor misiunilor.

Evident, nici centrele de plasament pentru copii, nici căminele de bătrâni, nici chiar penitenciarele, nu sunt locuri de tortură, dar legislaţia europeană care se aplică categoric tuturor statelor europene se referă la prevenirea torturii şi tratamentelor inumane sau degradante în acele locuri în care persoanele sunt lipsite de libertate, în sensul în care nu pot părăsi acele locuri prin voinţa proprie.

În mod similar, legislaţia elaborată în cadrul ONU are aceleaşi cerinţe. Transparenţa administrării acestor locuri este esenţială pentru a ne asigura că persoanelor aflate acolo li se respectă drepturile şi demnitatea umană.

În Europa există 46 ţări în care sunt organizate şi funcţionale Mecanisme Naţionale de Prevenire, care au acelaşi tip de competenţe, dintre care amintim: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Muntenegru, Polonia, Serbia, Spania, Suedia, Marea Britanie etc.

Mai mult decât atât, în februarie 2020, chiar Subcomitetul Naţiunilor Unite pentru Prevenirea Torturii – SPT a menţionat că: orice loc în care o persoană este ţinută în carantină şi pe care nu este liberă să îl părăsească, este loc de detenţie, conform art. 4 din Protocolul Opţional.

În contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele Covid nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internaţi atât pacienţi simptomatici, dar şi asimptomatici şi suspecţi de Covid, aceştia neavând posibilitatea refuzului internării.

În baza mandatului şi în aplicarea acestuia, MNP are obligaţia să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în locurile de detenţie, iar prin activitatea de monitorizare se doreşte asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar şi demnitatea.

În activitatea noastră de monitorizare am solicitat mai multe informaţii şi documente şi am solicitat ca pacienţii să fie informaţi cu privire la desfăşurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar şi cu privire la posibilitatea de a accesa şi completa on line un chestionar întocmit de instituţia noastră.”, anunță Weber.

3 COMENTARII

  1. Se poate gasi o solutie de compromis.Bolnavii(dovediti) pot primi tratamente la domiciliu(exceptand pe cei care depind de aparatura ATI).Prin comunicare medic-pacient se poate adapta tratamentul la situatia de moment.Ce este cu cateva semne de intrebare,includerea psihiatriei pe lista.Arma acestei ramuri medicale,a fost mult folosita in trecut.Practic si azi mai citim cazuri in care cineva a demonstrat,poate mai putin tipic(de ex.a urcat pe o cladire) fata de un abuz si ,din oficiu’ a fost internat la psihiatriei,fara a verifica in prealabil motivatia cetateanului.Spitalul,indiferent de profilul acestuia,poate fi un mijloc de contentie doar pentru bolnavii aflati in stare critica(necesita proceduri care nu se pot practica in ambulatoriu).Desigur toti care au de a face cu sistemul medical,trebuie informati corect,pe intelesul tuturor despre investigatiile si tratamentele de care beneficiaza.Ca o paranteza,tin minte ca in ,epoca de aur’ pentru angajare se ,conditiona’ donarea de sange cand se faceau analizele cerute.Dar…exista o prevedere legala,potrivit careia era necesar consimtamantul cetateanului pentru proceduri injectabile(ca de altfel si pentru interventii chirurgicala).Cine stia,apela la aceasta derogare.Si in prezent exista multe normative,legi care ofera alternative,dar nu sunt facute publice(cu toata transparenta de care se face atata caz)

  2. Doamna Renate Weber doreste sa arate ca isi face datoria, dar este de fapt o pesedista inflacarata, care prin orice initiativa submineaza activitatea actualului guvern . Daca este asa de valoroasa, de ce poporul nu a reales-o europarlamentar si a luat voturi la nivelul genunchiului broastei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.