– Intr-un sondaj de opinie realizat in 2002, doar 1% din populatie afirma ca PRM ar putea fi un partid corupt, ceea ce l-a determinat pe prof. univ. dr. Viorel Roman, de la Universitatea din Bremen (Germania) sa exclame admirativ: -Sunteti un partid de ingeri!-
– PRM a dat afara din partid patru deputati corupti
– Partidul nu este implicat in nici unul dintre scandalurile de coruptie care au zguduit Romania in ultimii 14 ani: Megapower, SAFI, Bancorex, Banca Internationala a Religiilor, FNI s.a.
– PRM e partidul care, in anul 2003, a propus si a insistat ca in declaratiile de avere ale demnitarilor sa fie trecute sumele exacte in valuta, numerele conturilor si bancile si tarile unde se afla acestea
– Partidul a initiat si a introdus in parlament cele doua motiuni de cenzura impotriva jafului de partid si de stat
– PRM conduce cele doua Comisii pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii, din Senat si Camera Deputatilor
– Meniul zilei, 20 august 2003:
1. Marea crapelnita, adica cumetria financiaro-politica
2. Investitori strategici occidentali alungati de mafia locala
3. Numele -Dacia-, trimis la reabilitare in Rusia, Turcia si Columbia
4. Necrofagi la praduiala in zone declarate, de catre primul ministru, de dezastru national: Aqua Magic – -gogoasa umflata- si insalubra de pe litoralul romanesc
5. Impropietariri fraudulose din domeniile statului la Moara Domneasca, evident pe malul lacului
– La insistentele PRM, afacerile RomTelecom au ajuns, in sfarsit, in atentia PNA
– Iata de ce, din toata clasa politica, numai PRM are dreptul moral sa vitupereze coruptia
Mafia e-n toate!
Mafia e-n toate: e-n cele ce sunt
si-n cele ce maine vor face picioare
E-n sate si targuri, e-n cer, pe pamant
E-n palma ce-ascunde bacsisul cel sfant
Fanarul de-a pururi nu moare
Mafia-i stapana si fara rival
E sifilis, cancer si SIDA
Ea roade-un intreg organism social
Ea fura si ochii de mort din spital
Mereu ea castiga partida
Mafia a pus stapanire pe Stat
Guvern, Parlament, Presedinte
Acum caracatita parc-a turbat
si bratele ei se smucesc si se zbat
Ea fura, ucide si minte
Mafia e-n fotbal, spitale si scoli
E-n Banci, in Comert si-n Armata
Transportul si Vama sunt roase de boli
Politia prinde doar suti de doi poli
O banda-i Justitia toata
Nimic nu mai faci fara spaga la hoti
ti-o cere, pe fata, borfasul
Nu poti sa te nasti, nici sa mori nu mai poti
De nu potolesti lacomia la toti
in zone se-mparte orasul
Mafia la noi s-a-narmat pana-n dinti
impusca pe strazi, fara teama
Copiii drogati lichideaza parinti
Pe piata de sclavi se vand -fete fierbinti-
Iar tara, rapid, se destrama
Lugubru mai tipa Balcanii in noi
La vadul atator migratii
Acestea s-au dus, dar un strat de noroi
Pe veci ne-a ramas, ca un putred altoi
Legand, peste timp, generatii
Suvoaie de jeg si de drojdie curg
E-un sadic vulcan Orientul
Iar soarele cade, aici, in amurg
Precum ghilotina in vesticul burg
Cu sange ne-am scris testamentul
La mijloc de iad ne-a plantat Dumnezeu
Copac cu coroana intoarsa
Avem radacinile-n cer si mereu
Noi facem usor tot ce altora-i greu
Dar gura de lacrimi ni-e arsa
Istorie dubla, de rit byzantin
Am ras, simultan, si-am plans groaznic
Le-am dat la straini pungi de aur, din plin,
Femei, decoratii, cisterne de vin
Sa plece la dracul in praznic
Am fost si cu turcii – dar nu ne-am turcit
Cu ungurii, rusii, evreii
si toti s-au mirat, pricepand, in sfarsit
Destinul acestui Popor rastignit
Pe crucea de foc a Ideii
Romanii sunt buni, deopotriva, si rai
Ei rabda, dar zilnic fac plangeri
Ades geniali, rareori natarai
La nunti se iubesc, sau se rup in batai
Pe scurt: ei sunt oameni, nu ingeri
Mafia ne pune capac la sicriu
Primind, pretutindeni, onorul,
Poporul Roman putrezeste de viu
In sufletul lui viscoleste-a pustiu
Si totusi, ascute toporul…
Acum cade tragic cortina pe-un veac
In mars se revarsa paganii
Istoria intra ca sarpele-n sac
Incepe un Ev nestiut si buimac
Ce-ai, Doamne, de gand cu romanii?
21 aprilie 2000
Corneliu Vadim Tudor
Alungarea investitorilor strategici straini, si nici Renault nu se simte prea bine la Pitesti
In Romania exista structuri mafiote locale si nationale, unele cu ramificatii internationale, in politica, in finante, in economie, in sistemul de relatii externe etc., iar primul si cel mai important factor cu care se confrunta orice initiativa de schimbare venita din exterior porneste din insusi conceptul general de organizare a mafiei. Pentru a-si -adjudeca- Romania, structurile mafiote locale a trebuit sa se bata, din primele zile de dupa decembrie *89, cu investitorii strategici vest-europeni, nord-americani si din zona occidentala a Pacificului, cei care au venit aici cu resurse financiare, know-how si capacitati manageriale mult superioare si care -amenintau-, astfel, sa cucereasca productia, serviciile si piata locala. Impotriva lor a fost declansat, din primele momente ale anului 1990, un -razboi tacut-, din care nu a lipsit nici una din armele avute la indemana: o birocratie mostenita de la comunism, sufocanta, imposibil de penetrat, o legislatie antiinvestitii (Legea 35/1990 nu permitea, practic, repatrierea profiturilor), proceduri legale greoaie, descurajatoare, mecanisme administrative consumatoare de timp, stimularea premeditata a vechii mentalitati comuniste a negocierilor, de neasumare a raspunderii si de eliminare a liberei initiative personale, un politicianism sforaitor, fals, de genul -nu ne vindem tara- etc.
S-a constatat, asadar, in anii care au trecut dupa decembrie 1989, eliminarea sistematica a investitorilor strategici din Uniunea Europeana, Asia si America. Din 1990 si pana astazi, au fost alungate firme gigantice, renumite, ca Texaco, Mobil Oil, Deutsche Telecom, British Telecom, France Telecom, ATT, Fiat, Steimann and Parsons (mare companie americana constructoare de poduri si alte lucrari infrastructurale), puternicele firme General Motors (divizia Chrysler), General Electric, AEG, Levy Strauss, Thomson, Bayer, Audi-Volkswagen, Land Rover, Grace Chemicals etc. Firma Renault a razbit cu chiu, cu vai, dupa noua ani(!). In primul Consiliu de Administratie, directorul francez a declarat ca noua productie a firmei din Romania incepe cu o -declaratie de razboi impotriva mafiei locale-, care controlase anterior uzina. Siemens, dupa ani si ani de negocieri, a inceput productia de switch-uri telefonice digitale la Electromagnetica, la Bucuresti, si apoi, sufocata de conditiile locale, a intrerupt-o. Marea companie americana 3 M – care fabrica aproape totul, 50.000 de produse, de la echipamente spatiale pana la jucarii, covorase si bureti de baie -, dupa negocieri indelungate si incercari de deschidere a unor linii de productie locala, se multumeste sa traiasca, aici, din vanzari cu bucata. Philips Romania si-a restrans considerabil vanzarile, nici vorba de productie locala. Toate acestea, intrucat companiile mari, serioase, au un -cusur-. Nu accepta coruptia, nu dau mita. Si cum puteau fi primite British Telecom, Deutsche Telecom, France Telecom sau ATT, de vreme ce cu englezii, nemtii, francezii sau americanii, cu marile corporatii, in general, nu se poate visa sa -pice- bacsisul pe sub masa, nu se poate negocia ca la talcioc, asa cum s-a facut cu sarlatanii greci de la OTE, care au pus mana pe toata telefonia nationala fixa si au bagat apoi, adanc, aceeasi mana, in buzunarele zdrentuite ale abonatilor?
Corneliu Vadim Tudor, anul 2002
In Senatul Romaniei, pentru drepturile cetateanului: Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii este unul din cele 14 grupuri permanente ale Senatului, ales pe toata durata mandatului si avand un rol important in realizarea controlului parlamentar. Fata de legislatia trecuta, prezenta actuala a reprezentantilor PRM in aceasta comisie a impulsionat considerabil activitatea ei, pe langa anchetele parlamentare efectuate atunci cand a fost necesar si controlul asupra modului in care ministerele si celelalte organe ale administratiei publice isi indeplinesc atributiile aprobate de catre parlament, au fost rezolvate si alte numeroase probleme, rezultate din contactul cu cetatenii, sau de alta natura privind interesul public.
Spre deosebire de alte comisii permanente, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii joaca un rol proeminent in rezolvarea problemelor a mii de oameni, din cele mai diverse categorii sociale. Din anul 2000 pana la data de 1 iulie 2003, comisia a analizat si solutionat 10.004 petitii. Din punctul de vedere al obiectului solicitarilor, se constata o extrema diversitate, astfel incat este dificila o clasificare riguroasa a petitiilor dupa obiectul lor. Pentru ca nu se poate ignora importanta utilizarii informatiilor cuprinse in aceste petitii, se impune o prezentare succinta a cererilor formulate de petitionari, cel putin in raport cu ponderea lor numerica.
Cea mai numeroasa categorie de interpelari este reprezentata de cele reunite sub genericul Conditii de viata si vizeaza cererile privind atribuirea de locuinte din fondul locativ de stat, acordarea de ajutoare sociale, asigurarea asistentei medicale (sunt numeroase persoane care solicita sprijin financiar pentru procurarea medicamentelor sau pentru a beneficia de tratament medical in alte tari), probleme legate de asigurarea conditiilor privind invatamantul (cereri legate de dotarea scolilor, cereri ale parintilor pentru asigurarea cheltuielilor necesare continuarii studiilor de catre copiii lor), probleme legate de relatiile de munca si somaj, probleme ale persoanelor defavorizate (pensionari, invalizi, persoane cu handicap, facilitati fiscale, incadrarea in munca, procurarea de dispozitive medicale, adoptarea unor masuri suplimentare de protectie sociala etc.).
A doua categorie, ca pondere numerica, este aceea a petitiilor care vizeaza organele de cercetare penala ale Ministerului de Interne, cele de urmarire penala ale Ministerului Public si activitatea instantelor judecatoresti. Petitionarii reclama diverse abuzuri ale politistilor si procurorilor, precum si lipsa de impartialitate a unor judecatori, acuzandu-i pe acestia din urma, nu in putine cazuri, de primirea unor foloase materiale in schimbul promovarii unor solutii in totala contradictie cu legea si adevarata stare de fapt.
Numeroase sunt, de asemenea, si petitiile care au ca obiect aplicarea Legii 18 din 1991. Oamenii sunt nemultumiti de modul in care a fost reconstituit dreptul de proprietate, de faptul ca unii indivizi au dobandit in mod ilegal titluri, in timp ce proprietarii de drept sunt obligati sa apeleze la justitie, angajand procese care dureaza ani de zile. Din pacate, organismele statului sesizate de comisie nu au dat intotdeauna dovada de seriozitate si operativitate, raspunzand fie cu mare intarziere, fie deloc problemelor de acest gen ridicate de cetateni.
In cazuri deosebite, plenul comisiei a decis audierea unor persoane, din oficiu, sau la cererea acestora (persoane implicate in cazul -Tigareta II-, cazul -Aeroportul Otopeni-, cazul -Biosfera Delta Dunarii-, cazul -Miron Cozma- etc.). Au fost, de asemenea, audiati de comisie prim-procurorul Tribunalului Judetean Timis, prefectul judetului Brasov, consilierul prezidential Ioan Talpes si senatorii Sergiu Nicolaescu, George Pruteanu si Traian Rece, numarul persoanelor audiate de comisie in aceasta legislatura depasind 200.
Au existat si situatii in care au fost constituite subcomisii, care s-au deplasat in teritoriu pentru verificarea, la fata locului, a situatiilor reclamate de cetateni (Tulcea, Timisoara, Sibiu, Cluj), urmand ca, imediat dupa reluarea lucrarilor Senatului, alte trei subcomisii sa se deplaseze la Constanta, Brasov si Miercurea Ciuc.
Speram, in viitor, la o mai buna colaborare cu organele statului care au ca atributii cercetarea abuzurilor si combaterea coruptiei, respectiv Ministerul Administratiei Publice si Internelor, Ministerul Public, Parchetul National Anticoruptie, Garda Financiara, Curtea de Conturi etc.
Nicolae Iorga
Senator PRM
Presedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii din Senatul Romaniei
PRM, fara vacanta: Comisia Camerei Deputatilor pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii
In perioada vacantei parlamentare, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii din Camera Deputatilor s-a asigurat, dupa un program prestabilit, permanenta de catre: presedintele Radu Ciuceanu, vicepresedintele Nicolae Gradinaru si secretarii Gheorghe Ariton si Mihail Sireteanu.
In aceasta perioada au fost primiti in audienta 11 petenti (Legea 42/1990, Legea 1/2000, Legea 10/2001, ajutor social). De asemenea, pe adresa Comisiei au venit 107 memorii din urmatoarele domenii: Legea 18/1991, abuzuri in justitie, diverse litigii, probleme sociale si personale, sanatate, ajutor social, administratie publica, finante banci si altele. Totodata, 63 de adrese au fost inaintate de Comisie catre diferite institutii ale statului, si anume: Ministerul Justitiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si de Interne, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Public, prefecturi, primarii, Inspectoratul General de Pompieri, I.G.P., Asociatia Nationala pentru Persoanele cu Handicap si altele; in aceeasi perioada, Comisia a primit 10 raspunsuri de la institutiile sesizate anterior.
Dl presedinte Radu Ciuceanu a mai intreprins, in perioada vacantei parlamentare, unele actiuni de identificare a unor abuzuri si ilegalitati. S-au depistat nereguli grave care urmareau deposedarea abuziva a Institutului de Horticultura Baneasa de o mare suprafata de teren, sub acoperire frauduloasa, prin false reconstituiri de proprietate, in urma carora anumite persoane fara nici un drept legal si moral intrau in posesia a 60 ha pe malul lacului din comuna Moara Domneasca.
In urma unor semnale din presa si a unor informatii, s-au constatat grave nereguli in lansarea, desfasurarea si exploatarea complexului Aqua Magic, de la Mamaia. Dintru inceput am sesizat premeditarea fraudei prin desfasurarea evenimentiala. In data de 1 iulie s-a inaugurat complexul Aqua Magic. Am salutat aceasta initiativa, cu constatarea ca, in aceasta zona a Europei, nu exista ceva similar. Se parea ca toate merg bine, dar, indrumati de unele informatii, am intreprins cercetari personale, in urma carora am constatat urmatoarele: conform legislatiei existente, pana in momentul inaugurarii, o astfel de constructie era ilegala. De aici rezulta ca, in intreaga perioada a construirii sale, s-a actionat ilegal. Cu mai putin de o saptamana inainte de inaugurare, prin Legea 280/2003, lucrarea devine -legala-, ceea ce inseamna ca, pe toata durata functionarii santierului (patru luni), intreaga actiune a fost ilegala. In plus, apare in mod evident faptul ca legea mentionata a fost emisa in scopul aducerii in legalitate a acestei actiuni ilegale. Pentru afirmatia facuta pledeaza si suspecta celeritate cu care a fost promovata legea. Personal, cred ca este o noua dovada a cumetriilor financiaro-politice.
In ceea ce priveste -pasarea- celebrului dosar RomTelecom catre PNA (dupa ce a zacut un an de zile la Parchetul General), ne manifestam imensa satisfactie, considerand ca o afacere de asemenea anvergura se cuvenea sa fi fost, de mult timp, in atentia acestei institutii de lupta impotriva coruptiei. Suntem convinsi ca, intr-un dosar in care Comisia pentru cercetarea abuzurilor si pentru petitii depune eforturi, de aproape doi ani, considerandu-se moral angajata fata de rezolutia Comisiei speciale senatoriale din toamna lui 2000, ritmul si seriozitatea anchetei vor fi, de data aceasta, la nivelul asteptarilor.
Pentru perioada urmatoare, Comisia isi va axa activitatea pe monitorizarea cercetarilor privind RomTelecom, rezolvarea reconstituirii proprietatilor si a fraudelor posibile in acest domeniu, politica antisociala si antinationala a dobanzilor mari din sistemul bancar, evaziunea fiscala de pe litoralul romanesc, provocata de companiile de transport in cardasie, prin absenta lor, cu organele de control, disparitia unor dosare penale si functionarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, precum si a relatiilor sale cu Ministerul Finantelor.
Radu Ciuceanu
Deputat PRM
Presedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii din Camera Deputatilor
Pagina realizata de PRM
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info




















