Sustinerea clasei de mijloc – crezul Partidului Umanist

Primul minister postdecembrist al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania a luat fiinta in 2000, la initiativa Partidului Umanist.

PUR a facut, astfel, primul pas concret in vederea indeplinirii crezului sau, acela de sustinere a intreprinzatorilor mici si mijlocii, fara de care nu poate exista o clasa de mijloc puternica in Romania.

Consecvent principiului promovarii tinerilor si a oamenilor de valoare, in fruntea ministerului PUR a desemnat o tanara de 30 de ani.

Restructurarea guvernului care a avut loc in urma cu cateva luni a transformat ministerul in Agentie Guvernamentala in subordinea directa a primului-ministru si nu in directie intr-un minister, asa cum au existat unele propuneri.

Asa cum in 2000 Partidul Umanist a considerat necesara existenta unei institutii care sa reprezinte interesele intreprinzatorilor mici si mijlocii la masa guvernului, in momentul in care s-a pus problema transformarii MIMMC, Partidul Umanist a insistat ca acesta sa fie cat mai aproape de factorul decizional, adica de primul-ministru, ca o garantie ca interesele IMM-urilor vor fi in continuare sustinute la cel mai inalt nivel.

Hotararea de a nu lasa interesele intreprinzatorilor mici si mijlocii in voia sortii a determinat Partidul Umanist sa-si riste pozitia de partid aflat la guvernare. Asa se face ca PUR a anuntat, la momentul respectiv, ca paraseste guvernarea daca MIMMC se va transforma intr-o simpla directie dintr-un minister.

Prin MIMMC, intreprinzatorii mici si mijlocii au avut un reprezentant direct la masa guvernului

– ANIMMC continua politica fostului minister

De mai bine de doi ani si jumatate, dezvoltarea mediului de afaceri poarta si marca politicilor si actiunilor proiectate si intreprinse de Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie (MIMMC), ale carui activitati au fost preluate recent de Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC).

MIMMC a creat arhitectura unui sistem complex menit sa produca rezultatele concrete asteptate de intreprinzatori, cooperatori si comercianti si a inceput si constructia sistemului. Altfel spus, a produs atat strategiile si politicile necesare dezvoltarii sectoarelor aflate in competenta sa, cat si programe de sustinere a acestora.

Din anumite ratiuni, ministerul a fost transformat in agentie pentru IMM-uri, al carui rol este sa continue munca de detaliu a arhitecturii sistemului de imbunatatire a mediului de afaceri si sa se concentreze si mai mult asupra diferitelor programe care vizeaza constructia sistemului.

Legea 133 – care cuprindea unele stimulente pentru IMM – a fost reintrodusa, in sprijinul intreprinzatorilor

– Primele efecte: cresterea cifrei de afaceri a IMM cu circa 45% in 2001 fata de 2000

Infiintarea MIMMC, in primele zile ale anului 2001, a fost insotita de reintroducerea tuturor facilitatilor cuprinse in Legea nr. 133/1999.

Masura a condus la revigorarea activitatii IMM si la cresterea procesului investitional, cu precadere in sectorul productiei si in cel al serviciilor, corespunzand etapei in care era nevoie ca dezvoltarea sectorului sa fie amorsata fara intarziere. Facilitatile din Legea 133 aveau forta necesara la inceputul lui 2001.

Acordarea scutirilor de taxe vamale si TVA la importurile de masini, instalatii si echipamente industriale pentru productia proprie au stimulat, in anul 2001 si in prima jumatate a anului 2002, efectuarea de importuri de utilaje in valoare de peste 14.184 miliarde de lei. Pentru acestea, ajutorul de stat acordat celor 7.752 de IMM beneficiare s-a ridicat la peste 5.400 miliarde de lei.

Reducerile de impozite aferente profitului reinvestit in anul 2001 au insumat 349 miliarde de lei, iar reducerile de impozite pe profit pentru cresterea numarului de angajati cu 10% fata de anul anterior au fost de 154 miliarde de lei.

Facilitatile de mai sus au contribuit la cresterea cifrei de afaceri a sectorului IMM cu 44,4% in 2001 fata de anul precedent (pana la 916.041,3 miliarde de lei), a profitului net agregat cu 79,5% (pana la 53.885,9 miliarde de lei) si a numarului de locuri de munca pana la 1.844.312 (+2,6%).

Acestea sunt date care marturisesc despre cresterea afacerilor celor 331.417 IMM considerate active economic la sfarsitul anului 2001.

Realitatile din spatele cifrelor de mai sus constau, pe de-o parte, in faptele de management ale intreprinzatorilor. Pe de alta parte, chiar daca aparent nu la fel de evident, aceleasi realitati se sprijina si pe faptele de constructie a unui sistem coerent care sa stimuleze dezvoltarea sectorului IMM: planurile strategice, politicile, conceptia unor programe care sa raspunda altor nevoi decat cele imediate, care tin de cash-flow.

MIMMC a infiintat pentru intreprinzatori Fondul de Garantare a Creditelor

Mai devreme sau mai tarziu, unele facilitati fiscale aveau sa inceteze sau aveau sa se transforme si sa se specializeze. MIMMC a proiectat prima forma a regimului special de impozitare a microintreprinderilor, prin aplicarea cotei de 1,5% asupra veniturilor.

Alte facilitati, cum este cea referitoare la accesul prioritar la achizitia activelor disponibile ale societatilor de stat, au ramas in vigoare. Ca urmare a punerii la dispozitia IMM a activelor disponibile ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, companiilor nationale si ale regiilor autonome, s-au incheiat 920 de contracte. Pe de alta parte, ponderea achizitiilor publice la care au participat IMM a fost de 55,7% din totalul de 20.905 miliarde de lei. Aceste cifre continua sa creasca.

Transformarea facilitatilor in componente ale unui sistem coerent reclama insa o abordare strategica, la randul sau coerenta. A fost si este nevoie de politici care sa vizeze nu numai imbunatatirea accesului la finantare pentru investitii, la servicii de consultanta, de promovare a exportului, la instruire, dar si planuri de eliminare a barierelor administrative cu care se confrunta IMM, sau, in alta ordine de idei, planuri de implementare a Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici.

In spiritul eliminarii acestor bariere birocratice, MIMMC a introdus notiunea de birou unic si a transpus-o in practica.

Pentru a obtine o abordare coerenta si moderna, pentru a putea propune propriile sale programe si pentru a construi perspective solide, insasi institutia dedicata IMM trebuia sa se construiasca in acord cu viitorul tintit pentru sectorul IMM si pentru intreaga economie: aderarea la Uniunea Europeana.

Tot pentru imbunatatirea cadrului institutional, s-au incheiat acorduri de colaborare la nivel guvernamental cu zece tari europene, s-au stabilit canale de comunicare permanente cu importante institutii internationale si cu institutii financiare romanesti si straine, dar s-au incheiat acorduri si cu institutiile administratiei publice din Romania si cu organizatiile de reprezentare a IMM.

Fara o institutie puternica dedicata sectorului IMM, in urma reducerii semnificative a facilitatilor fiscale, ce perspective de dezvoltare ar mai fi avut intreprinzatorii?!

In 2002, o data cu scaderea inflatiei si cu imbunatatirea indicatorilor macroeconomici, s-au ieftinit si creditele. Dar accesul mai bun la finantare nu inseamna numai un cost mai mic al creditului, ci si capacitatea de a oferi bancii garantiile cerute. Infiintarea la initiativa si de catre MIMMC a Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) a marcat inceputul maturizarii demersurilor Institutiei pentru dezvoltarea IMM. Evolutia viitoare a FNGCIMM va parcurge, in tandem cu sectorul IMM, treptele maturitatii unui mediu de afaceri tot mai fertil pentru acesta.

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit pentru IMM – una dintre propunerile ANIMMC pentru noul Cod fiscal – este sustinuta de Partidul Umanist

Niciodata un intreprinzator nu va refuza o facilitate fiscala si se poate dezbate mereu pe tema -care este momentul cel mai potrivit ca facilitatile fiscale sa fie diminuate-. ANIMMC si-a reiterat recent propunerea ca, in completarea Codului fiscal, sa se prevada reintroducerea scutirii de impozitul pe profitul reinvestit ca si alte masuri asemanatoare.

Pe de alta parte, orice intreprinzator lucid va recunoaste ca ajutoarele de la stat au o forta limitata de stimulare a dezvoltarii pe termen mediu si lung, daca nu vizeaza rezolvarea unor probleme cu efecte pe termen mediu si lung. La nivelul ANIMMC, o astfel de luciditate se traduce prin elaborarea si derularea unor programe de tip nou, care, chiar si cele care implica alocatii financiare nerambursabile, sa vizeze tocmai probleme cu efecte pe termen lung.

Anul trecut, 159 de intreprinderi mici si mijlocii au beneficiat de programul de sprijinire in dezvoltarea exportului. Au fost finantate cu peste 8,7 miliarde de lei activitatile acestora prin care se se faca mai bine cunoscute pe pietele externe si prin care sa se poata pregati mai bine pentru a intra in competitia externa. Anul acesta, programul a aprobat de principiu solicitari de 11,4 miliarde de lei.

De programul pentru sustinerea accesului IMM la servicii de consultanta au beneficiat anul trecut 52 de societati, pentru care s-au pus la dispozitie aproape trei miliarde de lei. Anul acesta sunt disponibile 7,8 miliarde de lei.

Programele de sustinere a investitiilor realizate de intreprinderi nou infiintate si a celor de retehnologizare ale IMM va debuta chiar saptamana aceasta. Bugetul sau este de 80 miliarde de lei, dar important este si faptul ca programul presupune o schema de cofinantare care, din nou, corespunde noii etape pe care IMM o parcurg, schema similara cu cea pe care o practica si tarile dezvoltate ale Europei.

Este desigur nevoie de fonduri mai mari, dar la fel de importanta este specializarea programelor si mai ales efectul de multiplicare a rezultatelor lor.

Factorul inalt de multiplicare este una din trasaturile programului de ridicare a nivelului de asigurare a calitatii in IMM din industria orizontala auto si de formare a lanturilor de furnizori (CURAS, finantat de Guvernul Flamand – Belgia). Acelasi lucru se poate spune si despre proiectul privind sustinerea dezvoltarii IMM din industria alimentara, care pune un mare accent tot pe pregatirea pentru introducerea unor standarde ridicate de calitate.

Remodelarea comertului interior

Reglementarea comertului interior intra, de la infiintarea MIMMC, in atributiile acestei institutii, actuala Agentie pentru IMM si Cooperatie.

Una dintre preocuparile MIMMC in acest sector a fost adaptarea pietei romanesti a produselor si serviciilor la principiile pietei interne din Uniunea Europeana: astfel au fost elaborate prima lege fundamentala pentru comertul interior si primul ghid complet in domeniu, -Ghidul Comerciantului-.

Atat Legea 650/2002 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata cat si Ghidul actioneaza acum pentru remodelarea comertului interior in scopul imbunatatirii calitatii vietii cetatenilor, dar directiile de actiune sunt diferite.

Legea asigura armonizarea cu reglementarile europene in materie, astfel incat sa se consolideze libera circulatie a marfurilor si serviciilor.

-Ghidul Comerciantului- ofera reperele si prezinta instrumentele necesare comerciantilor pentru a demara si desfasura activitatea in conditii de profitabilitate. Altfel spus, demersurile MIMMC, continuate acum de ANIMMC, s-au canalizat in directia stabilirii -regulilor jocului-, pe de o parte, iar pe de alta in cea a perfectionarii performantelor si pregatirii participantilor. Intre aceste doua directii, programele concepute dau pregnanta necesara pentru a transforma politicile in realitati.

Imbunatatirea calitatii comertului – prioritate a ANIMMC

Efortul de conceptie si de implementare a programelor a vizat indeosebi dezvoltarea competentelor comerciantilor si instruirea ca atare a acestora, dar si informarea si educarea atat a comerciantilor, cat si a consumatorilor, caz in care s-a si produs -Ghidul Comerciantului- amintit la inceput.

Toate eforturile au fost concentrate astfel incat sa fie atinse efectele principale ale strategiei in domeniu: imbunatatirea calitatii comertului; cresterea ofertei de produse de calitate, in scopul protectiei sanatatii, securitatii si integritatii vietii consumatorilor; realizarea echilibrului intre diferite tipuri de distributie si diferite tipuri de vanzare si dezvoltarea formelor moderne de distributie; cresterea responsabilitatii cu care comerciantii isi ofera marfurile; corectarea comportamentului abuziv al unor comercianti in raporturile cu consumatorii.

Sectorul comertului este cunoscut ca unul dintre cele mai dinamice dintre sectoarele unei economii, mai ales ale unei economii in tranzitie. Dupa anii de pionierat, de abundenta a chioscurilor si micilor magazine din primii ani ai deceniului trecut, comertul romanesc sufera transformari care evoca progresul economiei si al intregii societati. In 2001, desi din cele 242.133 societati comerciale ale sectorului care si-au depus bilanturile 77,7% se ocupau cu comertul en-detail, iar 94,9% erau microintreprinderi, numarul chioscurilor si a magazinelor mixte se redusese cu 6% in doi ani. In schimb, numarul supermarketurilor s-a dublat din 1996 si pana in 2001.

Coloana vertebrala a economiei romanesti

Astfel, evolutia catre normalitate a unui sistem economic complex nu mai pare o himera. Iar integrarea europeana ar putea fi jucata mai putin balcanic. Adica dintr-o pozitie in care noi, ROMANII, sa avem coloana vertebrala (conform criteriilor uniunii europene, Intreprinderile Mici si Mijlocii constituie coloana vertebrala a unei economii sanatoase. Acestea dau sustinerea sistemului prin numarul mare de angajati si profiturile generate, dar si flexibilitatea lui prin usurinta de-a se adapta la schimbarile pietei).

Alexandru Radian

Secretar executiv IMM

O clasa de mijloc puternica pentru viitorul Romaniei

Se tot vorbeste in ultima vreme de importanta existentei unei puternice clase de mijloc in Romania. Iar tu, ca roman, incepi sa te intrebi nedumerit ce inseamna concret clasa de mijloc si de ce trebuie sa fie ea puternica? Care sunt avantajele ei?

Putem cu totii raspunde insa cum este o societate in care clasa de mijloc este aproape inexistenta. Privim in jurul nostru si vedem cu ochiul liber cum se adanceste pe zi ce trece prapastia intre bogati si saraci, cum cei din urma ii invidiaza pe cei dintai, iar cei dintai ii privesc cu teama pe cei din urma. Riscul: aparitia conflictelor sociale. Solutia in fata existentei bogatilor si saracilor vine de la sine: clasa de mijloc. Romanii sa aiba acces la invatamant de calitate, la servicii medicale decente, sa isi permita o casa, sa-si poata pune bazele unei afaceri, cu alte cuvinte sa nu mai aiba grija zilei de maine. Romanul care munceste cinstit trebuie sa simta ca munca sa este apreciata, iar o modalitate o reprezinta un cuantum adecvat al salariului. De aceea, Partidul Umanist sustine ca Statul trebuie sa sprijine capitalul autohton ca sa aiba o sansa echitabila in competitia economica. In acelasi timp, suntem pentru crearea de noi locuri de munca si pentru munca corect platita. Existenta unei clase de mijloc sanatoase atat in plan economic, cat si in plan cultural reprezinta semnul maturitatii unei societati umane, precum si garantia dezvoltarii sale armonioase in timp.

O modalitate simpla de a verifica daca te numeri printre norocosii membrii ai clasei de mijloc de azi este urmatoarea: daca maine iti pierzi dintr-un motiv sau altul locul de munca ori afacerea nu iti mai merge, poti trai decent cel putin o jumatate de an de pe urma agoniselii facute si, datorita educatiei si experientei acumulate, ai posibilitatea reala sa iti gasesti un nou loc de munca.

Dar cine ar trebui sa se regaseasca in clasa de mijloc? In principal, intreprinzatorii, carora li se adauga artistii, avocatii, doctorii, profesorii, consultantii, precum si functionarii publici. Intreprinzatorii ocupa un loc fruntas intrucat IMM-urile reprezinta coloana vertebrala a unei economii de piata.

Cateva cifre sunt elocvente pentru a ilustra acest lucru. Astfel, 99.8% din toate intreprinderile existente la noi in tara sunt IMM-uri. In momentul de fata, IMM-urile dau aproape 70% din veniturile varsate la bugetul de stat si asigura peste 60% din productia industriala.

Insa ponderea lor la mia de locuitori este de doar 15 fata de 45, cat reprezinta media din Uniunea Europeana. In Statele Unite ale Americii, situatia este si mai pregnanta, acolo ponderea IMM-urilor este de 69 la mia de locuitori.

Ce trebuie facut ca aceasta clasa de mijloc sa se dezvolte si sa se consolideze? In primul rand, intreprinzatorii sa aiba acces la credite mai mici, fara garantii impovaratoare si care sa se obtina facil. In al doilea rand, este nevoie de o piata romaneasca in crestere. Din 1996, piata romaneasca s-a contractat, iar din 2002 ea este constanta. Or, ca sa dezvolti intreprinderi mici si mijlocii cand piata nu creste este extraordinar de greu. In al treilea rand, IMM-urile au nevoie de un nivel scazut al inflatiei, care sa permita elaborarea de strategii, de planuri de afaceri, de operationalizarea acestora si de folosirea capitalului existent.

Cu atat mai mult cu cat cadrul legislativ privind IMM-urile a fost fluctuant. Astfel, in perioada 1990-1994, infiintarea IMM-urilor a fost incurajata, existand o perioada de gratie pentru intreprinderile nou infiintate. Atunci s-au primit o serie de stimulente, care au fost eliminate aproape total incepand cu 1995. Dupa alti patru ani, a fost adoptata Legea 133/1999 ale carei prevederi stimulau investitiile, scuteau, printre altele, de la plata taxelor vamale firmele care importau tehnica si tehnologie de varf, facilitau crearea de noi locuri de munca etc. Intrata in vigoare in 2000, legea a avut o viata foarte scurta. La jumatatea lui 2002, la presiunile Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale, facilitatile acordate IMM-urilor au fost abrogate. Motivul: discriminarea marilor intreprinderi. De subliniat ca in perioada 2000-2002, PIB-ul Romaniei a crescut: in 2000 cu 1%, in 2001 cu 5%, iar in 2002 tot cu 5%, acest fapt permitand o usoara relansare a economiei romanesti.

Referitor la aceasta situatie, Partidul Umanist, in calitate de sustinator al drepturilor si intereselor intreprinzatorilor mici si mijlocii, a adresat in noiembrie 2002 o scrisoare FMI-ului. Acolo a ilustrat importanta masurilor abrogate de executiv la cererea FMI si a militat pentru: scutirea de la impozitare a profitului reinvestit, scutirea de taxe vamale si de TVA a importurilor de tehnologie si de echipamente, reducerea impozitului pe profit proportional cu numarul de locuri de munca nou create.

Totodata, a fost reamintit faptul ca acest gen de facilitati reprezinta o practica in toate tarile membre si candidate la Uniunea Europeana, asa incat Romaniei nu i s-ar fi facut nici o favoare.

Cat priveste discriminarea pe care ar suferi-o marile intreprinderi, constatam ca ele sunt acelea care beneficiaza in continuare de scutiri si de reesalonari ale datoriilor la bugetul de stat.

Doamna Silvia CIORNEI, presedinte ANIMMC si vicepresedinte al Partidul Umanist, a propus Ministerului Finantelor urmatoarele modificari si completari in favoarea IMM-urilor: neimpozitarea profitului reinvestit (se valorifica eficient resursele proprii IMM), plata TVA sa se faca trimestrial (intreprinzatorii ar avea o sursa de finantare a activitatii curente, mai ales ca TVA se recupereaza in termen de trei luni), majorarea cotei de deductibilitate a cheltuielilor de publicitate (volumul afacerilor IMM este limitat, dar costurile de publicitate pentru un produs sunt aceleasi cu ale unui produs al unei societati mari), deductibilitatea integrala a cheltuielilor de pregatire si instruire profesionala a personalului (ar creste calitatea si productivitatea muncii IMM), analizarea posibilitatilor de majorare a cotei de deductibilitate a cheltuielilor financiare, stabilita de Legea impozitului pe profit nr. 414/2002 in baza evaluarii modului de aplicare si a impactului acestei prevederi asupra finantarii IMM, impozitarea progresiva in functie de dimensiunea profitului (sunt incurajate societatile nou-infiintate).

Partidul Umanist s-a angajat sa sprijine activ si sa reprezinte clasa de mijloc, pe reprezentantii ei, ca singura solutie pentru un viitor mai bun in Romania, pentru noi si copiii nostri.

Cristiana Uzuna

Secretar executiv – Departamente profesionale