Acasă Economic-Financiar Nivelul mic al Jiului si un defect de proiectare afecteaza termocentrala Rovinari

Nivelul mic al Jiului si un defect de proiectare afecteaza termocentrala Rovinari

DISTRIBUIȚI

Oprirea centralei atomoelectrice de la Cernavoda aduce sistemul energetic national in pragul critic de functionare. Pentru a compensa oprirea Reactorului 1, autoritatile au dispus fie pornirea unor noi capacitati termoelectrice, fie marirea productiei de energie la cele aflate deja in functiune. Astfel, au fost puse in functiune si mai multe termocentrale care sunt alimentate cu pacura sau gaz metan si care, in mod normal, ar fi trebuit sa intre in functiune de-abia la iarna. Dar, din cauza problemelor de la Cernavoda, aceste termocentrale si-au aprins focurile cu cateva luni mai devreme. Acestea sunt termocentralele de la Iernut, care asigura 100 de MW, Mintia, cu 80 MW, Braila cu 80 MW si Galati cu o productie de 100 MW. Se mai adauga si productia termocentralelor de la Doicesti si Turceni, insumand o productie de aproximativ 820 MW, cam cat producea centrala atomoelectrica de la Cernavoda. Autoritatile estimeaza ca efortul suplimentar la buget pentru achizitionarea de combustibil pentru termocentrale se situeaza in jurul a 3.000 miliarde de lei.

Termocentrala de la Rovinari, o Cernavoda mai mica…

Printre cele mai importante termocentrale care duc in spate greul productiei termo sunt capacitatile de la Turceni si Rovinari. Teoretic, cele doua termocentrale ar putea produce in medie peste 2000 MW, din totalul de 3.300 produs in toate termocentralele. Spunem ca doar teoretic, deoarece aici au existat cateva probleme cu anumite grupuri care au fost in revizie si acum sunt in curs de pornire. Cele mai mari probleme insa sunt la Rovinari. Nivelul mic al Jiului face ca termocentrala sa functioneze sub capacitate, producand cu peste 200 MW mai putin. Daca debitul Jiului ar ajunge sub cota minima, termocentrala de la Rovinari ar putea fi oprita. Sunt mai multe similitudini intre Rovinari si Cernavoda. In primul rand, ambele au restrictie de racire, atunci cand Dunarea sau Jiul ajung la un debit minim. Un specialist din cadrul Transelectrica ne-a explicat ca, in afara de combustibil, ambele capacitati functioneaza dupa acelasi principiu: -Ca si la Cernavoda, la Rovinari, aburul este incalzit la o anumita temperatura. In primul caz, uraniul este cel care produce energia in reactor, iar in al doilea, aburul este produs prin arderea carbunelui. In ambele cazuri, aburul trebuie sa treaca cu o viteza foarte mare printre palele unei turbine. Astfel, aburul supraincalzit trebuie sa se duca spre o sursa cat mai rece, adica de la 500-600 de grade Celsius spre o temperatura cat mai apropiata de zero grade. Numai in aceste conditii aburul trece cu viteza cea mai mare prin turbina si produce nivelul maxim de energie. Sursa rece este generata de un condensator special care se afla sub turbina. Dunarea si Jiul racesc de fapt acest condensator, si nu reactorul sau turbina propriu-zisa-, a mai declarat specialistul Transelectrica. La Rovinari, pentru a asigura o racire optima, exista mai multe turnuri cu apa care asigura o racire suplimentara a condensatorului turbinei. Numai ca, spre deosebire de termocentrala de la Turceni, cea de la Rovinari are aceste turnuri de racire subdimensionate. -La Rovinari, din cauza temperaturilor din mediu foarte mari, a secetei dar si a subdimensionarii turnurilor de racire, productia este mai mica cu aproape o treime. Oricum, misiunea celor de acolo este foarte grea, mai ales din cauza nivelului scazut al Jiului-, a conchis acelasi specialist.

Cernavoda, incotro?

Ce se stie in acest moment sigur este ca, pentru fiecare zi de nefunctionare a Reactorului 1, Nuclearelectrica pierde peste 10 miliarde de lei. Acesti bani reprezinta energia electrica ce ar fi putut fi produsa la Cernavoda si nu se produce, dar si costurile de intretinere a reactorului pe perioada cand acesta nu functioneaza. Ce nu se stie este data la care Reactorul 1 va fi repus in functiune. Autoritatile au dat dovada de optimism cand au declarat presei ca repornirea centralei de la Cernavoda ar putea avea loc in urmatoarele patru-sase saptamani, adica spre sfarsitul lunii septembrie sau inceputul lunii octombrie. Dintr-un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului (MEC) aflam insa ca -in prognoza pentru urmatoarele zile, debitul afluent al Dunarii asteptat se va situa intre urmatoarele limite: 1.640/1.620/1.620/1.600/1.590 mc/s-. Cu alte cuvinte, debitul Dunarii scade incet, dar sigur. Deja nivelul fluviului a scazut sub limita de doi metri, fiind in jurul valorii de 1,90 m. In plus, chiar autoritatile recunosc ca pentru urmatoarele doua-trei saptamani vremea va ramane neschimbata atat in Romania, cat si in Europa, deci sansele ca nivelul Dunarii sa creasca sunt inca slabe. Potrivit specialistilor, Reactorul 1 va putea intra in functiune numai dupa ce nivelul apei din Dunare se va situa peste limita de avarie, adica peste doi metri, atunci cand apa va intra fara probleme in bazinul de aspiratie al centralei. Tot specialistii cred ca cel mai realist termen de pornire a Reactorului 1 s-ar situa undeva spre sfarsitul lunii octombrie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.